Industria serviciilor pentru afaceri a fost o forță economică importantă pentru România, contribuind cu 10,5% la PIB în 2023, un procentaj record în regiune. De asemenea, în ultimii zece ani, sectorul a crescut constant, depășind ritmul economiei generale.
Industria serviciilor pentru afaceri joacă un rol important în România
Acesta a fost un motor al creării locurilor de muncă bine remunerate și al îmbunătățirii nivelului de trai. Cu toate acestea, raportul subliniază că România a devenit singura țară din regiune care nu mai beneficiază de stimulente fiscale pentru acest sector, ceea ce deja a dus la scăderea numărului de angajați din IT și la o scădere a interesului investitorilor.
„Într-un context global dinamic, România riscă să nu mai fie competitivă în această industrie, deşi estimările ABSL arată încă potenţial de creştere. Tehnologia şi digitalizarea transformă toate economiile, iar în multe ţări există programe naţionale care susţin educaţia, cercetarea şi formarea profesională. Companiile din industria noastră, dar şi din alte domenii, depun eforturi pentru a compensa lipsa unei strategii naţionale, însă acest aspect nu este viabil pe termen lung”, a declarat Ciprian Dan, preşedinte ABSL, potrivit unui comunicat.
Deși acest sector are în continuare potențial de creștere, riscul de stagnare sau de încetinire a ritmului de dezvoltare există din cauza unei piețe mai mature și a unei concurențe regionale și globale tot mai ridicate.
„În ultimul deceniu, sectorul serviciilor pentru afaceri a fost unul dintre pilonii economiei României. În 2023, contribuţia acestui sector la PIB a fost cea mai mare din regiune, adică 10,5% dacă includem şi serviciile IT, înregistrând constant cea mai mare pondere din regiune în ultimii 10 ani”, arată cercetarea.
România se află încă într-o poziție competitivă datorită avantajelor sale
Cu toate acestea, România se află încă într-o poziție competitivă datorită avantajelor sale, cum ar fi o pondere semnificativă de angajați din sectorul serviciilor pentru afaceri (2,5% din populația activă), un număr mare de studenți și o proporție ridicată de vorbitori de limbi străine, precum franceza, spaniola și italiana.
„Pe termen lung, sectorul serviciilor pentru afaceri a înregistrat o creştere mai mare a numărului de angajaţi comparativ cu dinamica economiei în ansamblu. În ultimii 10 ani, industria a avut un ritm mediu de creştere de 14% pe an, cel mai mare din regiune.
Aceste realizări au consolidat semnificativ economia naţională, au creat locuri de muncă bine plătite şi au contribuit la creşterea nivelului de trai. Există însă o corelaţie între ritmul susţinut de creştere şi facilităţile fiscale de care sectorul a beneficiat până la finalul anului 2023. După această dată, România a rămas singura ţară din regiune fără măsuri guvernamentale specifice care să stimuleze acest sector, iar efectele negative sunt deja vizibile în scăderea numărului de angajaţi din IT şi a potenţialilor investitori”, a explicat Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL.
Un alt aspect favorabil pentru România este costul total al angajării, care se situează pe locurile 3-4 în regiune, fiind mai mici decât în Cehia, Polonia, Slovacia sau Ungaria. Totuși, această competitivitate este influențată de salariile mai mari din capitală, Bucureștiul având un cost semnificativ mai ridicat decât restul țării.
România trebuie să adopte politici care să sprijine educația, cercetarea și formarea profesională
În ceea ce privește măsurile care ar putea sprijini dezvoltarea acestui sector, raportul ABSL sugerează că, pentru a rămâne competitivă, România trebuie să adopte politici care să sprijine educația, cercetarea și formarea profesională, în linie cu alte țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, care beneficiază de granturi și stimulente fiscale.
„Un alt avantaj competitiv este reprezentat de cel mai mare procent de vorbitori de franceză, spaniolă şi italiană din regiune. Salariile angajaţilor români din sectorul serviciilor pentru afaceri rămân competitive”, arată cercetarea.
Raportul realizat de ABSL și Deloitte între octombrie 2024 și martie 2025 subliniază importanța acestui sector pentru economia românească și sugerează că, pentru a continua să fie un pilon economic de succes, România trebuie să își revizuiască politicile fiscale și educaționale. În caz contrar, riscă să piardă din competitivitate în fața altor țări din regiune care oferă condiții mai favorabile pentru investițiile în acest sector.
