Schimbările climatice vor avea un impact major asupra României. Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a vorbit despre aceste aspecte într-o analiză pentru platforma InfoClima.

Astfel, potrivit sursei citate, temperatura va crește în medie pe întreg teritoriul țării, dar creșterile nu vor fi uniforme. Mai exact, cele mai pesimiste scenarii indică că temperaturile medii anuale vor crește cu aproximativ 8°C în lunile de vară până la finalul acestui secol, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%, iar zilele cu precipitații se vor reduce, însă vor crește în abundență.

Analiza reflectă că în ultimii 100 de ani, temperatura media anuală a aerului din România a crescut semnificativ, însă creșterile nu au fost uniforme.

„În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C, o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme. În funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării.

Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu”, remarcă Roxana Bojariu, care mai este și coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Totodată, Roxana Bojariu mai subliniază faptul că cele mai importante diferențe climatice se vor înregistra după 2050. În ceea ce privește cel mai pesimist scenariu, climatologul susține că acesta presupune o creștere medie a temperaturii pentru România cu aproximativ 8°C în lunile de vară, în special în luna august, spre sfârșitul secolului XXI.

România ar putea rămâne fără iarnă

În curând, în România fenomenele extreme se vor intesifica. Vor exista mai puține zile cu ploi, însă precipitațiile vor fi mai abundente decât au fost până acum.

„Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu”, susține Roxana Bojariu.

În același timp, toată această încălzire a temperaturilor va schimba practic și anotimpurile. Mai exact, cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României, a mai adăugat specialista.

„Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, indică Roxana Bojariu.

Pe de altă parte, climatologul susține că în mediul urban, toate schimbările climatice vor fi amplificate, ea dând exemplu formarea insulei de căldură a orașului, dar și modul în care spațiile verzi vor favoriza infiltrarea apei în sol.

„În marile aglomerări urbane, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit ce determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Datorită izolării solului de atmosferă, scurgerea la suprafață a apei este amplificată și inundațiile urbane sunt și ele amplificate în orașe. Spațiile verzi și lacurile care acționează ca rezervoare favorizează infiltrarea apei în sol și reduc din impactul inundațiilor urbane”, mai spune Roxana Bojariu.

În concluzie, climatologul susține că România va avea în continuare 4 anotimpuri, însă caracteristicile acestora se pot schimba. Mai exact, iernile nu vor mai fi atât de reci, iar zăpada nu va mai fi atât de multă precum în alți ani.

„Schimbarea climei modifică caracteristicile anotimpurilor, dar numărul lor rămâne același, în ciuda impresiei subiective că anotimpurile de tranziție dispar”, spune Roxana Bojariu.

Aceasta a mai adăugat că această schimbare de temperatură declanșează primăvara mult mai repede, iar toamna va fi și ea mult mai călduroasă, acesta fiind și motivul pentru care în lunile de final ale anului, temperaturile au început să se mențină ridicate.