România, într-o poziție de vârf pe lista rușinii! Este printre cele mai corupte țări din UE

Datele respective au fost înregistrate în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial de mai multe state. Astfel, 131 din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani. Printre acestea se află și România, care rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria şi Bulgaria, arată Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 publicat de Transparency International.

„Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 1001 . La nivelul UE sunt însă şi state care au înregistrat diferenţe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia şi Italia au câştigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 – 2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte. La polul opus se află Cipru şi Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte”, a explicat Transparency International.

Indicele de Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public 

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt””.

Legat de achiziţiile publice în contextul pandemiei, din analiza TI reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor. Pandemia a afectat transparenţa şi responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la paşi înapoi făcuţi chiar şi de ţările din fruntea clasamentului IPC.

De asemenea, Transparency International precizează că, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie. În acest context, organizația readuce  în atenţia publică Pactele de Integritate – o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice, prin care societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii.