Legea salarizării unice poate intra în vigoare doar atunci când deficitul bugetar al României este sub 5% din PIB
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a spus că legea salarizării unice poate intra în vigoare doar atunci când deficitul bugetar al României este sub 5% din PIB. Această reformă nu va fi legată de următoarea cerere de plată din PNRR, care trebuie depusă, ci va fi implementată atunci când situația financiară a României va fi mai stabilă.
Legea respectivă ar putea fi adoptată anul viitor, în ultima cerere de plată din PNRR, dar nu ar putea intra în vigoare în aceeași perioadă deoarece ar afecta stabilitatea financiară a țării.
Din cele 28,3 miliarde de euro alocate pentru acest plan, până acum au fost absorbite 9,2 miliarde de euro. În următorul an și jumătate, România trebuie să aducă aproximativ 20 de miliarde de euro, având în vedere că mai sunt încă 449 de jaloane și ținte de implementat, iar unele dintre reformele necesare vor avea un impact semnificativ asupra bugetului și societății, fiind greu de realizat.
„Din cele 28,3 miliarde de euro pe care le avem alocate ca buget pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) avem absorbite până în momentul de faţă 9,2 miliarde euro.
Deci ar urma, ca într-o perioadă scurtă de timp, de un an şi jumătate, să aducem în ţară aproximativ 20 de miliarde de euro, în condiţiile în care 449 de jaloane şi ţinte mai sunt încă de implementat şi o parte a reformelor destul de grele şi dure pentru ceea ce înseamnă impactul asupra bugetului şi asupra societăţii, care trebuie duse la bun sfârşit”, a explicat oficialul român.
Legea salarizării are câteva condiții care sunt incluse și în planul fiscal aprobat de România
Potrivit spuselor sale, legea salarizării are câteva condiții care sunt incluse și în planul fiscal aprobat de România. Conform lui, anul acesta nu se poate discuta despre aplicarea legii salarizării și nici despre un impact bugetar semnificativ, în afară de cel legat de pensiile generale și speciale.
El a explicat că implementarea acestei legi ar afecta grav finanțele României, având un impact bugetar de aproximativ 35 de miliarde de lei, care ar veni imediat după cheltuielile cu pensiile.
Oficialul român a reamintit tuturor că impactul bugetar anual al pensiilor a fost de 33 de miliarde de lei, iar acest lucru ar perturba stabilitatea financiară a României. De aceea, discuțiile sale cu cei din Comisia Europeană (CE) au fost ca reforma salarizării să fie separat de următoarea cerere de plată pe care România trebuie să o depună și să fie realizată atunci când situația financiară a țării se va stabiliza.
„Anul acesta nu putem discuta de intrarea în vigoare a acestei legi, cum nu putem discuta de un impact bugetar consistent, altul decât cel privind pensiile generale şi speciale. Să ne amintim că acolo am avut alte 33 de miliarde de lei impact bugetar anual.
Asta înseamnă că dăm peste cap ceea ce înseamnă macrostabilitatea financiară a României iar în acest context, discuţiile purtate cu Comisia au fost ca această reformă să se desprindă de următoarea cerere de plată pe care o avem de depus şi să o facem atunci când finanţele României se mai aşează”, a completat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit spuselor sale, legea salarizării unice poate fi adoptată și anul viitor, în ultima cerere de plată din PNRR, dar că nu ar fi recomandat ca legea aceasta să intre în vigoare acum.
