România se află la coada Europei la concedii medicale. Ce se întâmplă cu angajații care continuă să lucreze bolnavi și cum sunt afectate companiile
SURSA FOTO: Dreamstime - angajat, angajat bolnav, birou, presenteeism
Angajații din România înregistrează printre cele mai puține zile de concediu medical din Europa, cu o medie anuală mai mică de o zi. Diferențele față de alte state europene ridică semne de întrebare privind sănătatea salariaților și condițiile în care aceștia continuă să lucreze. Fenomenul de presenteeism apare atunci când angajații continuă să lucreze deși sunt bolnavi. Această practică poate reduce productivitatea și poate genera costuri suplimentare pentru companii. Specialiștii subliniază importanța prevenției și a accesului la servicii medicale. De asemenea, angajatorii trebuie să asigure condiții de muncă care permit recuperarea angajaților.
România înregistrează sub o zi de concediu medical pe angajat anual. Presenteeismul poate explica o parte din diferențele europene
Fenomenul de presenteeism, definit prin continuarea activității profesionale în ciuda problemelor de sănătate, devine relevant în contextul diferențelor considerabile dintre România și alte state europene în privința concediilor medicale.
Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), salariații români înregistrează, în medie, mai puțin de o zi de concediu medical anual. În schimb, în Norvegia, Slovenia și Spania, media depășește cinci săptămâni pe an.
Aceste diferențe nu demonstrează automat că angajații din România au o stare de sănătate mai bună. Ele ridică însă problema situațiilor în care salariații aleg să își continue activitatea, deși simptomele medicale le limitează capacitatea de muncă.
Decizia angajaților de a lucra în timpul bolii poate fi influențată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără scăderea veniturilor în concediul medical, responsabilitățile profesionale și volumul mare de muncă. În unele companii, prezența constantă la serviciu este considerată un semn de implicare. Această percepție persistă chiar și atunci când starea de sănătate afectează performanța angajaților.
Consecințele pot fi dificil de identificat în evidențele financiare ale angajatorilor. Un salariat poate respecta programul, poate participa la întâlniri și poate răspunde solicitărilor, fără să își poată îndeplini atribuțiile la nivelul obișnuit de eficiență.
Migrenele, infecțiile respiratorii, afecțiunile care provoacă dureri persistente sau epuizarea psihică pot diminua atenția, capacitatea de concentrare și viteza de executare a sarcinilor.
În aceste situații, prezența la birou sau conectarea la platformele de lucru nu garantează menținerea productivității. Randamentul angajaților poate scădea din cauza problemelor de sănătate.
Riscurile îi pot afecta și pe ceilalți membri ai echipei, mai ales în cazul bolilor contagioase. Un angajat care vine la serviciu cu o infecție transmisibilă poate contribui la îmbolnăvirea colegilor. Astfel, activitatea întregii echipe poate fi afectată.

Prezența la birou nu garantează performanța. Ce arată cercetările despre productivitatea angajaților bolnavi
Evaluarea productivității doar prin timpul petrecut la serviciu nu reflectă întotdeauna performanța reală a angajaților. Prezența unui salariat nu înseamnă automat că acesta poate lucra eficient.
Participarea la ședințe, răspunsurile la mesaje și respectarea programului indică prezența la serviciu. Totuși, aceste activități nu demonstrează că angajatul lucrează la capacitate maximă.
Cercetătorul Gary Johns a analizat fenomenul de presenteeism într-un studiu publicat în 2009 în Journal of Organizational Behavior. Analiza examinează atât problemele medicale, cât și condițiile profesionale care determină angajații să lucreze atunci când sunt bolnavi.
Cercetarea arată că mediul profesional influențează acest comportament. Decizia de a continua munca nu depinde doar de gravitatea simptomelor. Așteptările angajatorilor și regulile existente la serviciu pot avea, de asemenea, un rol important.
Pentru angajatori, aceste diferențe contează în stabilirea criteriilor de evaluare a performanței. Companiile care pun accentul exclusiv pe prezență pot încuraja indirect angajații să lucreze în timpul bolii. Această practică poate afecta atât sănătatea salariaților, cât și rezultatele profesionale.
Un mediu profesional care permite comunicarea problemelor de sănătate poate reduce presiunea asupra angajaților bolnavi. Salariații trebuie să poată solicita timp pentru recuperare fără teama unor consecințe asupra activității profesionale.
Angajatorii pot reduce presenteeismul prin prevenție, flexibilitate și acces la servicii medicale
Limitarea presenteeismului presupune măsuri care depășesc simpla recomandare de a utiliza concediul medical, fiind necesare intervenții asupra condițiilor de muncă, accesului la îngrijire și modului în care sunt gestionate responsabilitățile profesionale.
O primă direcție este facilitarea consultațiilor și investigațiilor medicale. Identificarea timpurie a problemelor de sănătate poate permite intervenția înainte ca simptomele să afecteze semnificativ activitatea profesională. Controalele periodice și programele preventive pot susține acest obiectiv.
O altă măsură privește eliminarea presiunii asociate concediilor medicale. Angajații trebuie să poată solicita timpul necesar recuperării fără să considere că absența justificată medical le va afecta evaluarea profesională. Managerii contribuie la formarea acestei culturi prin modul în care comunică și aplică regulile interne.
Adaptarea programului și a volumului de muncă reprezintă, de asemenea, o soluție pentru reducerea suprasolicitării. Stabilirea priorităților, repartizarea echilibrată a sarcinilor și flexibilitatea organizării activității pot diminua situațiile în care salariații continuă să lucreze din cauza responsabilităților acumulate.
Monitorizarea periodică a condițiilor de lucru poate ajuta la identificarea problemelor înainte ca acestea să se agraveze. Discuțiile dintre manageri și membrii echipelor despre stres, dificultăți profesionale și încărcarea cu sarcini oferă informații relevante pentru ajustarea organizării muncii.
Totodată, programele de sănătate ocupațională pot include evaluări medicale, consiliere, informare privind prevenirea îmbolnăvirilor și măsuri pentru menținerea capacității de muncă. Aceste intervenții urmăresc reducerea riscurilor medicale care pot influența activitatea profesională.
O analiză din 2023 a identificat 22 de tipuri de intervenții cu efecte pozitive asupra productivității
Eficiența programelor de sănătate implementate la locul de muncă a fost examinată într-o analiză sistematică publicată în 2023 în revista științifică Work, care a evaluat rezultatele a 14 revizuiri ale literaturii de specialitate.
Acestea au cuprins, în total, 1.390 de studii individuale, oferind cercetătorilor posibilitatea de a compara numeroase intervenții destinate îmbunătățirii sănătății angajaților și menținerii productivității.
Autorii au identificat 45 de tipuri de programe de promovare a sănătății la locul de muncă. Dintre acestea, 22 au prezentat efecte pozitive asupra presenteeismului sau productivității.
Rezultatele nu indică însă existența unei intervenții universal eficiente. Cercetătorii au evidențiat diversitatea programelor analizate și faptul că niciun model nu s-a dovedit superior în toate situațiile.
Prin urmare, alegerea măsurilor trebuie corelată cu particularitățile activității, nevoile angajaților și problemele identificate în fiecare organizație.
Problemele de sănătate pot genera pierderi pentru companii chiar și fără absențe medicale
În condițiile în care companiile urmăresc reducerea cheltuielilor, eficientizarea activității și păstrarea competitivității, starea de sănătate a personalului reprezintă un factor care poate influența direct rezultatele economice.
Presenteeismul evidențiază o categorie de pierderi care nu poate fi identificată doar prin monitorizarea concediilor medicale. Un angajat poate figura ca prezent pe întreaga durată a programului, deși problemele de sănătate îi afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile.
Efectele pot apărea în calitatea lucrărilor realizate, timpul necesar finalizării proiectelor și colaborarea dintre colegi. Atunci când mai mulți membri ai unei echipe sunt afectați, dificultățile se pot reflecta inclusiv în atingerea obiectivelor organizaționale.
Pentru angajatori, gestionarea acestui fenomen presupune evaluarea performanței în raport cu rezultatele efective, dar și asigurarea unor condiții în care salariații își pot desfășura activitatea fără să își agraveze problemele medicale.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.