România se află într-o profundă criză socială și economică

România traversează o perioadă marcată de o criză profundă, atât socială, cât și economică, în timp ce riscurile de securitate devin tot mai evidente. Instabilitatea internă, coroborată cu complexitatea contextului geopolitic regional și global, contribuie la instaurarea unui sentiment de nesiguranță ca stare predominantă.

În acest climat dominat de frică, nemulțumiri și incertitudine, se observă o creștere a tensiunilor sociale. Emoțiile negative, precum furia și dezamăgirea, par să influențeze profund mentalitatea colectivă, determinând o răcire a relațiilor interumane și o pierdere a încrederii, atât în sine, cât și în ceilalți. Românii par blocați într-un cerc vicios de dispute sterile, care nu fac decât să accentueze diviziunile din societate.

„România se află într-o profundă criză socială și economică, iar amenințările de securitate cresc în intensitate. Instabilitatea politică internă și situația geopolitică complexă pe plan regional și global fac ca nesiguranța să devină noua normalitate.

Sub imperiul fricii, al nemulțumirilor și al nesiguranței, întunericul și furia cuprind mințile oamenilor, le răcesc inimile și ajungem să nu mai avem încredere în noi înșine și unii în alții. Românii par că au înghețat cu toții în discuții contradictorii care nu duc nicăieri, ci doar la scindarea societății.

De viziuni noi, axate pe așteptările românilor și nevoia lor de recunoaștere, pe soluții concrete și de profesioniștii care să le pună în aplicare nu se aude nimic, ci doar acuzele reciproce curg în continuu în spațiul public. Absolut toate figurile politice cunoscute au eșuat în a le spune românilor, cu emoție autentică, și a le demonstra totodată prin rezultate – că fac tot ce ține de ei pentru a le asigura prosperitatea și securitatea. Nu exista obligație de rezultat în actul politic, iar de sacrificiu personal pentru binele național nici nu se poate vorbi.”

În spațiul public, idei și soluții noi, care să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor, lipsesc cu desăvârșire. În locul unor inițiative concrete și al unor lideri competenți care să le implementeze, dezbaterile sunt dominate de acuzații reciproce și retorică lipsită de substanță.

Până în prezent, clasa politică a eșuat în a demonstra românilor, prin acțiuni și rezultate, că se dedică asigurării prosperității și securității acestora. Nu există o asumare clară a responsabilității pentru rezultate concrete, iar ideea de sacrificiu personal în interesul național rămâne absentă din discursul politic.

Politica ca știința și arta de a conduce pentru asigurarea prosperității și securității

Un călugăr de la Muntele Athos a descris politica drept știința și arta de a conduce comunități, având ca scop principal asigurarea prosperității și securității acestora. În acest context, este firesc să ne întrebăm câți dintre liderii noștri politici pot fi identificați ca fiind cu adevărat dedicați perfecționării acestei arte, ghidați de respect și grijă autentică pentru cei care le-au încredințat responsabilitatea de a le oferi bunăstare.

Necesitatea unei inițiative clare și decisive a apărut din criza profundă pe care societatea românească o traversează în prezent, una dintre cele mai grave de la căderea comunismului. Diviziunile interne sunt tot mai evidente, iar tensiunile sociale se răspândesc în mod insidios în toate straturile societății, punând în pericol însăși funcționalitatea statului.

„Un călugar în Sf Munte Athos, a definit recent politica ca fiind știința și arta de a conduce comunități și a le asigura prosperitatea și securitatea. Numiți-vă în gând politicienii pe care îi știți preocupați de a-și îmbunătăți știința conducerii națiunii române și o fac cu dragoste și respect pentru noi care așteptăm bunăstare de la ei.

Inițiativa noastră s-a născut zilele acestea din nevoia acută de a răspunde celei mai profunde crize a societății românești de după căderea comunismului. România este ruptă în două și riscă să devină nefuncțională, căci tensiunea se distribuie, insidios, în toate straturile sociale.

Prima sarcină în România este, astăzi, oprirea spiralei violenţei politice. Acesta e imperativul. Restul este doar politicianism… Dacă nu se oprește spirala violenţei politice, orice discuţie despre programe de guvernare este superfluă.

Fără refacerea „părţii necontractuale a contractului” în societate și în politică, respectiv al consensului mai adânc care face chiar contractul posibil – ce ne ţine, până la urmă, împreună?-, România riscă să se blocheze pe ani buni de aici încolo, paralizată între politici de tip Robespierre, din patru în patru ani, şi contrareacţii în oglindă.

Ignorând aceste lucruri, România se deșiră și se depotențează într-un mod aprope sinucigaș.”

În acest moment, prioritatea absolută pentru România este să stopeze spirala violenței politice. Fără acest pas esențial, orice dezbatere despre programe de guvernare devine inutilă. Mai mult, refacerea încrederii în „partea necontractuală a contractului social” – acel consens profund care permite coeziunea unei comunități – este vitală. Fără acest consens, România riscă să rămână blocată într-un ciclu distructiv de politici radicale urmate de reacții opuse, repetându-se la fiecare patru ani și accentuând fragmentarea socială.

Ignorarea acestor realități nu face decât să submineze țara într-un mod periculos, aproape autodistructiv, diminuându-i forța și coeziunea. Este momentul să recunoaștem gravitatea situației și să acționăm cu luciditate pentru a preveni consecințe și mai grave.

Soluția este reamenajarea spațiului public și regăsirea valorilor

Soluția pentru criza actuală nu poate fi exclusiv politică; este necesară o reconfigurare a spațiului public și o redescoperire a valorilor care pot constitui baza unui consens social durabil. Timp de mulți ani, spațiul public din România a fost deficitar, neglijând idei și principii fundamentale care există la nivel societal, dar sunt rareori exprimate public, precum patriotismul, credința religioasă, identitatea națională, tradițiile, istoria și respectul pentru părinții fondatori. Această ignorare sistematică a fost la fel de problematică precum ar fi fost o exaltare excesivă a acestor valori. Echilibrul este esențial, deoarece nicio extremă nu poate oferi o soluție sustenabilă pe termen lung.

„Soluția nu poate să fie doar politică – soluția este reamenajarea spațiului public și regăsirea valorilor care să asigure fundamentul consensului social. Spațiul public din România a funcționat, mulți ani la rând, deficitar, ignorând idei și valori prezente la nivel societal, dar exprimate public arareori: patriotism, credință religioasă, identitate națională, istorie, tradiție, părinți fondatori etc. Ignorarea ostentativă a acestora este echivalentă, în modul, cu exaltarea lor. Extremele de niciun fel nu sunt, niciodată, soluții pe termen lung.

Noi credem că opusul naționalismului nu este anti-naționalismul, ci patriotismul. Ultimul, ignorat din pudori prost înțelese, a lăsat un loc nepermis de mare celui dintâi. România nu a reușit să creeze un canal public sau politic decent, de mainstream, acceptabil, prin care nevoi și dorințe firești ale populației, inclusiv identitare, accentuate de crizele regionale și mondiale și, de ce nu, de succesul lui Donald Trump în Statele Unite, să se descarce firesc și lucrător. România nu are o reprezentare decentă în spațiul public și politic a cel puțin jumătate din cetățenii ei!”

Patriotismul, ca expresie a atașamentului sănătos față de națiune, a fost adesea marginalizat din cauza unor rețineri nejustificate, permițând astfel naționalismului exacerbat să ocupe un loc mult prea proeminent. România nu a reușit să creeze un spațiu public sau politic moderat și de încredere, capabil să răspundă firesc și constructiv nevoilor și aspirațiilor legitime ale cetățenilor, inclusiv celor legate de identitate. Crizele regionale și globale au amplificat aceste provocări, însă lipsa unor canale de exprimare adecvate face ca o mare parte a populației să nu se simtă reprezentată în mod decent în dezbaterea publică sau politică.

Este imperativ să găsim mijloace prin care vocile tuturor cetățenilor să fie auzite și valorile fundamentale să fie integrate în mod echilibrat în viața publică, pentru a promova stabilitatea și coerența națională.

Avem nevoie de o viziune în acord cu lumea și resursele existente

România are nevoie, mai mult ca oricând, de o viziune națională adaptată realităților actuale, construită pe resursele și potențialul uman disponibil. Această viziune trebuie să fie în armonie cu contextul european și internațional, la care contribuim într-o măsură mai mică sau mai mare, dar din care ne dorim să facem parte ca națiune. Posibilitatea de a valorifica resursele naturale și inteligența poporului român nu se află în izolare, ci în integrarea activă în lumea contemporană. Apartenența la comunitatea euro-atlantică și păstrarea identității naționale nu ar trebui să fie în contradicție, ci să se completeze reciproc.

„Este nevoie mai mult ca oricând de o viziune națională, în acord cu lumea de azi, una fundamentată și aplicabilă cu resursele și oamenii pe care îi avem. O viziune ancorată în contextul european și internațional pe care nu îl facem noi ci doar participăm într-o măsură mai mică sau mai mare la el. Oportunitatea de a ne valorifica bogățiile și inteligența nativă nu vine din izolare, ci tocmai din apartenența la lumea din care noi, ca români, ne-am dorit să fim parte. Nu trebuie să existe divergență între apartenența euro-atlantică și identitate!

Haideți să ne implicăm împreună mai mult pentru viitorul copiilor noștri și al neamului românesc, foarte încercat de-a lungul istoriei. Nu ne-a fost ușor să ajungem aici. Am plătit un preț mare, și este păcat să ne pierdem speranța.

Să ne unim cu toții într-un dialog și o lucrare împreuna pentru a genera soluții viabile. Potențialul acestui popor există, avem oameni valoroși, dar care din bun simț nu s-au implicat direct în viața publică unde standardele au scăzut sub limite greu de acceptat de cei mai mulți dintre noi.”

Este momentul să ne implicăm mai mult pentru viitorul copiilor noștri și al națiunii române, care a traversat numeroase încercări de-a lungul istoriei. Drumul până în prezent a fost plin de sacrificii, iar pierderea speranței ar însemna să risipim eforturile făcute de generațiile anterioare.

Pentru a progresa, este esențial să ne unim într-un dialog constructiv și într-o colaborare comună care să ducă la soluții viabile. România dispune de un potențial considerabil, de oameni valoroși care, din modestie sau dezamăgire, au evitat implicarea directă într-un spațiu public afectat de scăderea standardelor. O astfel de mobilizare ar putea transforma viitorul țării și ar contribui la reconstruirea încrederii și a coerenței naționale.

Nevoia unui plan pentru societatea dorită

Schimbările necesare pentru România vor implica eforturi semnificative, fiind nevoie de reforme la mai multe niveluri. Totuși, înainte de a demola ceea ce există, este esențial să conturăm un plan clar despre ceea ce dorim să construim. Printr-un dialog deschis, bazat pe bunăvoință și încredere reciprocă, românii pot colabora pentru a crea o țară în care fiecare să-și poată câștiga existența cu demnitate și să lase generațiilor următoare o moștenire mai bună decât cea primită.

Platforma inițiată își propune să încurajeze o dezbatere amplă și constructivă, lipsită de furie sau frustrare, care să abordeze toate perspectivele relevante – de la economie și cultură, până la societate, religie și securitate.

„Nu va fi ușor. Este nevoie de o reformare pe multe paliere, dar, înainte să demolăm, haideți să facem planul a ceea ce dorim să construim. Împreuna, prin dialog, cu gândul bun și cu încredere unii în alții că suntem toți români și cu toții ne dorim să ne fie bine în țara noastră, unde să ne câștigăm pâinea cea de toate zilele cu demnitate și să lăsam urmașilor o țară mai bună decât am primit-o.

Platforma noastră își propune să deschidă un dialog pe aceste teme, fără furie și fără frustrare, din toate unghiurile posibile: economie, cultură, afaceri, societate, religie, securitate etc. Cum e posibil să mai funcționăm în lumea euro-atlantică căreia îi aparținem plenar și inconstestabil (inclusiv la nivelul percepțiilor publice!) și să ne găsim, concomitent, un răspuns acceptabil la întrebarea Cine suntem noi și ce este de făcut mai departe.

Sub egida acestor întrebări fondatoare, în ziua primei marii „Mici Uniri” a românilor și în spiritul acesteia, deschidem acest spațiu de dialog și (re)cunoaștere reciprocă. România nu își poate permite luxul de a rămâne sfâșiată, într-o lume în care crizele sunt acute și proeminente. O Românie puternică, bine așezată în propriile valori și propria regiune, poate transforma, așa cum a făcut-o de multe ori, această teribilă criză într-o extraordinară oportunitate!

Așa să ne ajute Dumnezeu!”

Această inițiativă de dialog, lansată simbolic în ziua „Micii Uniri”, își propune să promoveze o regăsire a valorilor comune, astfel încât România să depășească starea de divizare. Într-o lume marcată de crize profunde, țara noastră are nevoie de coerență și stabilitate, pentru a transforma actualele provocări într-o oportunitate de consolidare națională. Mai multe detalii aici.