Miercuri, 22 iulie, autorităţile au introdus două localităţi în carantină. Este vorba despre satele Cartojani din judeţul Giurgiu, iar apoi Gornet din judeţul Prahova.

32 de persoane din Cartojani sunt infectate cu COVID-19, iar alte câteva sunt suspecte. Timp de două săptămâni, oamenii nu-şi vor mai putea părăsi localitatea. Vor putea merge la magazin dacă au nevoie să cumpere ceva, însă purtarea măştii va fi obligatorie. Autoritățile spun că localitatea va fi aprovizionată cu medicamente și alimente, iar cei doi doctori de familie vor monitoriza starea de sănătate a locuitorilor.

Poliţia şi jandarmii păzesc şi ieşirile din satul Gornet, aflat în carantină de miercuri seară. Nicio persoană nu mai are voie să plece de acolo decât dacă merge la serviciu. Este obligatoriu să completeze pentru asta o declarație similară cu cele din timpul stării de urgență. În ultimele două săptămâni, 15 localnici din Gornet, Prahova, s-au infectat cu coronavirus.

Situaţia s-ar putea repeta oricând şi în alte zone din România. În trei județe, numărul cazurilor de COVID-19 confirmate de autorităţi în ultimele 24 de ore depășește o sută.

În acest moment, focarele cele mai mari se întâlnesc în judeţele Brașov, Argeș și în București. Alte trei județe au peste 50 de cazuri în ultimele 24 de ore. Este vorba despre Galați, Dâmbovița și Ialomița, iar autorităţile monitorizează cu atenţie toate aceste regiuni.

12 localităţi din judeţul Argeş provoacă mari îngrijorări, acolo fiind deja peste 2.300 de persoane infectate cu COVID-19. Printre acele localităţi regăsim Mioveni, unde este situată fabrica Dacia, dar şi municipiul Piteşti. Ca să oprească răspândirea virusului, în Argeș, autoritățile au închis din nou ștrandurile și târgurile, iar terasele trebuie să tragă obloanele la ora 22:00, în timpul săptămânii, și la 23:00, în weekend, relatează stirileprotv.ro.

„Aceste carantinări zonale sunt soluția corectă. Este ceea ce se face și în alte țări: Portugalia, Spania, Germania, Australia”

Despre subiectul localităţilor care ar putea intra următoarele în carantină a vorbit şi expertul în politici de sănătate Vlad Mixich, într-o postare pe Facebook.

„Sunt deja câteva orașe din țară care se apropie de pragul de alertă de persoane infectate cu coronavirus de la care autoritățile pot impune carantina. Deja câteva sate au fost carantinate pentru că au depășit acest prag: 3 cazuri la 1000 de locuitori.

Printre orașele mari, Piteștiul pare cel mai aproape de a atinge pragul de alertă la care poate fi introdus în carantină. Județul Argeș pe ansamblu a ajuns deja la 70% din numărul de cazuri nou infectate necesare pentru a atinge pragul de alertă (folosesc un procent pentru că e mai ușor de înțeles decât cifrele brute).

Bucureștiul în schimb mai are ceva loc de crescut până la atingerea nivelului de alertă. Dar nu foarte mult.

Aceste carantinări zonale (despre care tot scriu de câteva luni) sunt soluția corectă care recompensează comunitățile civilizate care înțeleg de vorbă bună să se auto-protejeze și penalizează comunitățile care nu sunt capabile de așa ceva. Este ceea ce se face și în alte țări: Portugalia, Spania, Germania, Australia, etc.

Și această politică de sănătate publică poate fi eficientă cât timp criteriile după care se impune carantina sunt logice și clar definite.

Dar când citesc ordinul de ministru care le descrie… hopaaaa, ce să vezi. Criteriile sunt enunțate mai degrabă neclar.

De exemplu criteriul cantitativ principal, pragul de 3 cazuri la 1000 de locuitori: nu se precizează clar despre ce indicator vorbim. Vorbim despre 3 cazuri de infecții active pe zi? Pe săptămână? Sau vorbim despre 3 cazuri noi pe zi? Sau pe săptămână? A trebuit să citesc ordinul DSU de punere în carantină a unui sat ca să înțeleg că este vorba de incidența cumulată la 14 zile, incidență care nu trebuie să depășească 3 cazuri la 1000 de locuitori (și este indicatorul corect de folosit).

Mai sunt și alte formulări neclare. De exemplu câte dintre cele 8 criterii trebuie să se îndeplinească pentru a fi luată în calcul carantinarea unei localități? Este suficient unul singur? Două? Șase? Toate?

Nu știu care este cauza acestor neclarități. Graba? Nepriceperea?

Intenționat sunt permise aceste neclarități pentru a permite decidentului politic spațiu de manevră în funcție de interesul electoral sau de contextul politic? Oricare ar fi răspunsul, nu e de bine. Dacă drumul spre iad e pavat cu intenții bune, în pandemie drumul spre dezastru e pavat cu haos și confuzie.”