Bogdan Glăvan avertizează despre criză care va lovi România

Economistul Bogdan Glăvan, profesor universitar și fost consilier guvernamental, a tras un semnal de alarmă privind direcția în care se îndreaptă economia României. Acesta susține că situația financiară a țării este extrem de vulnerabilă, cu deficite bugetare mari, datorii în creștere și o dependență periculoasă de împrumuturi externe.

Într-un interviu recent, Glăvan a avertizat că România riscă să ajungă într-o criză economică similară celei din Grecia, care între 2012 și 2022 a cunoscut o scădere de o treime a puterii de cumpărare a cetățenilor, scrie Aktual24.ro.

„Romanii sa fie proprietari! Dar romanii, bucata cu bucata, persoana fizica sa fie proprietara, nu statul, asa, o abstractiune. Adica domnul Simion si cu domnul cine o mai fi sa fie ei niste sefi, acolo, iar restul sa plateasca taxe! Daca domnul Simion vrea sa detina el companii, sa detina companii, ca nu-l opreste nimeni! Sa fim suverani cu totii, nu sa fie suveran domnul Simion pe banii mei! Nu asa! Ca asta inseamna ca domnul Simion e suveran si eu sunt iobag!”, a explicat economistul, subliniind că o treime din cheltuielile publice sunt finanțate din datorii.

Deficit bugetar ca în pandemie și dobânzi în creștere

România încheie anul cu un deficit bugetar estimat la 8,5% din PIB, similar celui din perioada pandemiei. Situația este însă agravată de incertitudini, cum ar fi deciziile Curții Constituționale care au declarat neconstituționale anumite taxe în domeniul energiei și pensiilor speciale.

„Dobânzile la care statul se împrumută cresc alarmant. În octombrie, acestea erau de 7%, iar acum au ajuns la 8% pentru titluri de stat pe cinci ani. Într-un context de criză reală, aceste dobânzi explodează, iar consecințele ar fi dezastruoase. Aceste semnale nu sunt alarmiste, ci realiste”, a explicat Glăvan.

Viitorul finanțelor publice 2026

Economistul consideră că momentul de cotitură pentru România va fi după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2026-2027.

„În prezent, România primește bani externi care mențin stabilitatea aparentă. După încheierea acestui program, vom vedea de unde mai plătim pensiile, salariile și alte cheltuieli publice. Vom fi puși față în față cu realitatea cruntă a deficitului bugetar structural”, a precizat el.

Glăvan a atras atenția că România riscă să se confrunte cu inflație galopantă și deprecierea monedei naționale, așa cum s-a întâmplat în Ungaria, unde forintul a suferit o depreciere masivă în ultimii ani.

„Nu e un curs artificial, este un curs de schimb cat se poate de real, de adevarat. Numai ca contextul este nesustenabil! Adica leul este stabil deoarece in Romania intra multa valuta. A intrat si intra multa valuta. Cand aceasta valuta nu va mai intra in Romania, cand va seca acest influx de valuta, atunci leul se va duce de rapa! Asa cum s-a dus forintul. Si atunci o sa tipam brusc ca nu intelegem de ce, in loc de 5 lei, un euro este 6 lei!,” scrie Aktual24.ro.

Sistemul public, un consumator masiv de resurse

Glăvan a descris vulnerabilitățile structurale ale economiei românești, subliniind că majoritatea serviciilor publice – sănătate, educație, pensii, infrastructură – sunt finanțate pe datorie: „Educația și sănătatea consumă bani fără să genereze venituri directe, iar companiile de stat, cu câteva excepții, sunt în pierdere. Sistemul de sănătate este pe deficit și necesită subvenții constante. Jumătate din populație nu plătește contribuții la sănătate, dar beneficiază de servicii, ceea ce face imposibilă echilibrarea acestuia.”

Un alt factor agravant este iminenta ieșire la pensie a generației „decrețeilor” după 2030, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe buget. „În acest ritm, cheltuielile publice vor deveni nesustenabile, iar reformele vor fi inevitabile”, a subliniat economistul.

Măsurile de austeritate sunt o politică înșelătoare

Bogdan Glăvan consideră că măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor nu sunt soluții viabile: „Aceste măsuri nu fac decât să câștige timp pe termen scurt, dar pe termen lung agravează problemele. Înghețarea cheltuielilor publice înseamnă, de fapt, reducerea lor în termeni reali, din cauza inflației. Este o politică mincinoasă, care nu rezolvă nimic.”

Economistul pledează pentru „reforme chirurgicale” care să abordeze problema dezechilibrelor structurale din economie. „Fără astfel de reforme, vom continua să amânăm problemele și să pierdem oportunitățile de redresare.”