România se îngroapă în gunoaie, atât cele proprii, cât și cele importante din afară. De frică să nu ajungem groapa de gunoi a Europei, situația este una extrem de delicată. Corneliu Pascu, președintele Iridex Group, a vorbit despre faptul că un bucureştean generează 80 de kilograme de deşeuri în fiecare an.
Un lucru larg cunoscut la nivel mondial este faptul că orice creştere a calităţii vieţii duce și la creşterea cantităţii de deşeuri, iar acest lucru se întâmplă și în România.
România are o adevărată problemă cu gunoaiele
Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group, spune că în România trebuie responsabilizați factorii decizionali, adică să pună în valoare legislaţia existentă.
Legislaţie avem, dar ori am amânat s-o aplicăm, ori am găsit alte soluţii pentru a face raportări.
Acest lucru înseamnă dezvoltarea economiei circulare, adică introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic. Totuși, pentru a putea fi atins acest obiectiv, este necesară colectarea selectivă a deşeurilor.
Creșterea calității vieții duce la mai multe gunoaie
Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group, a mai transmis un lucru important și anume că o creștere a calității vieții duce la un volum mai mare de deșeuri generate.
„Creşterea calităţii vieţii conduce şi la creşterea cantităţii de deşeuri. În Franţa se ajunge la 120 de kilograme de deşeuri generate de un om pe an, la noi cantitatea este de circa 80 de kilograme de deşeuri pe om în Bucureşti. Putem să vedem că şi cantitatea de deşeuri generată de un locuitor din Capitală este mult mai mare faţă de cantitatea de deşeuri generată de un locuitor dintr-un oraş mic din ţară“, a declarat Corneliu Pascu la videoconferinţa ZF Economia verde, dedicată reciclării.
Bucureștiul stă prost și la poluare, și la spațiul verde
După ce că are probleme cu gunoiul, Bucureștiul suferă și la suprafața de spațiul verde. Sofia sau Budapesta au de două ori mai mult spaţiu verde decât capitala României. Astfel, bucureștenii au doar 7,1 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, sub limita minimă setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 9 metri pătraţi. Mai mult, media europeană este de 18 metri pătraţi şi chiar sub prevederile naţionale de mediu din România. Normele în vigoare arată că avem nevoie de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.