Este o perioadă cruntă pentru țara noastră. Climatologii avertizează că zonele aride vor fi și mai aride. În acest moment, sudul României se transformă încet-încet în deșert. Vorbim deja de cel puțin 100.000 de hectare. Mai exact, de 6% din suprafața județului Dolj.

Expertul climatolog Roxana Bojariu, a declarat la Digi24 că schimbarea climei înrăutățește situația și că zonele aride vor fi și mai aride. În Oltenia, sunt zone în care localnicii și autoritățile au căutat soluții contra deșertificării, dar acestea nu au dat rezultate.

Sursa citată indică un raport din 2020, în care Greenpeace avertiza că dispariția pădurilor și a perdelelor forestiere din zonele de câmpie amenință siguranța națională. Potrivit organizației, în următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă.

Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare.

În România vom avea zone aride care vor deveni și mai aride

Expertul climatolog Roxana Bojariu a explicat că se ajunge în astfel de situații atunci când e vorba de o fluctuație a precipitațiilor, așa cum s-a întâmplat în acest an, în care ploile care vin sezonier au debutat mai târziu, intervalul ploios ajunge să fie mult mai scurt, iar seceta se prelungește. În astfel de perioade, gestionarea resurselor de apă e mult mai dificilă, problema existând la nivelul întregului glob.

„Sunt zone unde factorul climatic e important, dar nu este singurul. Felul în care gestionăm local resursele e foarte important, poate amplifica problemele schimbărilor climatice, ale încălzirii globale sau să le limiteze. Ultimul raport al studiului privind schimbarea climei evidențiază că în România vom avea zone aride care vor deveni și mai aride, iar cele care au deja precipitații vor cunoaște și mai multe precipitații.

În sudul Olteniei este o tendință naturală de ariditate. Dacă am desecat Lunca, care acționa ca un tampon și menținea umiditatea când nu aveam ploi, am înrăutățit tendința naturală spre aridizare. Schimbarea climei vine cu o presiune în plus asupra acelor terenuri nisipoase și înrăutățește și ea situația.

Dar dacă am reface perdelele de arbori și am găsi soluții în care să avem zone umede tampon, am putea restabili un ciclu local al apei care să echilibreze situații legate de tendința de aridizare”, a explicat Roxana Bojariu.

Vom avea valuri de căldură și temperaturi ridicate

În luna august, Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice.

„În raportul privind criză climatică, România este într-o zona de graniță, Europa e împărțită în 5 regiuni, și a ajuns într-o zonă în care partea de sud face parte din bazinul Mării Mediterane extins, iar partea de nord dincolo de Carpații Meridionali e considerată că fiind parte a Europei de Vest și Centrală.

Pentru regiunea la nord de Carpați avem atât perioade cu secetă mai intense, dar și perioade cu precipitații mai intense. Partea de sud o să intre în schimb într-o regiune în care vor avea mai puține precipitații în special în timpul verii și atunci vom avea și secetă, și deșertificare. Peste ambele regiuni vom avea valuri de căldură și temperaturi ridicate”, a explicat imediat după publicarea acestui raport Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo.

Sursă foto: Dreamstime