Provocările și oportunitățile generate prin urmarea direcțiilor trasate de Uniunea Europeană prin Directiva 27/2012 au fost dezbătute în cadrul Forumului Român de Eficiență Energetică 2014, eveniment organizat de către Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) și GOVNET Conferences. „România și-a propus realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep (tone echivalent petrol) la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere a consumului de energie primară prognozată de 19 la sută”, a explicat Mihnea Constantinescu, Ambasador al României pentru Securitate Energetică.
Totuși, aceste ținte asumate doar, încă neimpuse de către Uniunea Europeană pot suferi modificări, a spus Corneliu Rotaru, Director al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei: „Evoluția consumului în România poate să modifice radical valoarea țintei”. Motivul ar fi că stabilirea respectivelor ținte s-a făcut prin raportarea la niște analize realizate înaintea crizei economice care a influențat semnificativ consumul de energie în România, astfel că luând în considerare datele din prezent, cantitatea de energie primară care ar trebui economisită este mult mai mică.
De la noul Plan de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice care urmează să fie definitivat se așteaptă să pună la punct capitolele deficitare ale variantelor precedente, așa încât potențialul României din punctul de vedere al eficientizării energetice să poată fi exploatat. „Implementarea măsurilor de eficiență energetică pe baza Planului Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice ar putea genera beneficii pe termen lung de 5-7 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta o creștere a PIB-ului de 4 până la 6 la sută”, a declarat în cadrul conferinței Dan Ioan Gheorghiu, consilier al primului ministru pe probleme energetice.
Mihnea Constantinescu a subliniat și el importanța eficienței energetice în contextul economic, evidențiind nevoia unui cadru legislativ stabil și care să ofere predictibilitate „Stimularea investițiilor în eficiență energetică și adoptarea unor legi stabile, predictibile, transparente și ușor de aplicat pot ajuta la atragerea unor investiții importante în acest domeniu și la dezvoltarea unor afaceri sustenabile”, a spus el.
Pe lângă aspectele legislative menite să creeze condițiile de derulare unor asemenea proiecte, dezbaterile din cadrul Forumului au fost axate pe cele trei mari sectoare cu potențial de eficientizare energetică: industrie, clădiri și iluminat. Discuțiile au fost concentrate atât pe cele mai noi soluții tehnologice precum sistemele de producere de energie în cogenerare care, odată implementate, contribuie la eficientizarea energetică și, implicit, economică, sau LED-urile, în sfera iluminatului, dar și pe soluțiile de finanțare, România beneficiind de programe în acest sens susțintute de către UE prin intermediul Băncii Europene pentru Dezvoltare și Reconstrucție.
