Șefi de stat și de guverne din șapte țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, apără rolul energiei nucleare în UE, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene (CE), făcută publică joi, relatează AFP, conform news.ro.

Mai exact este vorba despre „un apel de urgență în vederea asigurării unor reguli echitabile ale jocului în domeniul energiei nucleare în UE, fără să se excludă politici și avantaje climatice și energetice”, se arată în acest text, postat pe site-ul Guvernului polonez.

Scrisoarea, redactată în engleză, este semnată de către președintele francez Emmanuel Macron și premierii ungar Viktor Orbam, polonez Mateusz Morawiecki, ceh Andrej Babis, român Florin Cîţu, slovac Igor Matovic şi sloven Janez Jansa.

Datată la 19 martie, scrisoarea a fost făcută publică joi.

Acest apel intervine în toiul unor discuții, la Bruxelles, pe tema viitoarei „taxonomii” verzi europene, care urmează să condiționeze accesul la finanțări și investiții timp de mulți ani.

Germania și Austria se opun finanțărilor și investițiilor în domeniul nuclear

Unele țări susțin o includere a domeniului nuclear, din cauza unor avantaje în lupta împotriva încălzirii globale, prin emisii foarte reduse de dioxid de carbon (CO2), însă alte țări precum Germania și Austria se opun.

Semnatarii scrisorii cer ca „politicile energetice și în lupta împotriva modificărilor climatice europene să susțină toate căile către neutralitatea climatică, potrivit principiului neutralității tehnologice”.

Ei subliniază „contribuția indispensabilă (a domeniului nuclear) în combaterea modificărilor climatice” și văd în el un mijloc de susținere a ascensiunii energiilor regenerabile și hidrogenului și ține cont, de asemenea, de locurile de muncă create.

Viziuni foarte diferite cu privire la rolul energiei nucleare în viitor

Germania a decis să renunțe la acest tip de energie, în urma catastrofei de la Fukushima, în 2011, iar acest mare contributor la bugetul UE este ostil unor finanțări europene pentru această tehnologie.

Țări ca Polonia sau Cehia mizează, în schimb, asupra ei pentru a limita recurgerea la cărbune, foarte poluant și o sursă de gaze cu efect de seră.

Franța recurge la rândul său la energia nucleară în producția a peste 70% din electricitate, un nivel pe care vrea să-l reducă la 50% până în 2035.

Guvernul de la Paris nu a decis încă dacă să lanseze construirea unor noi reactoare, însă Emmanuel Macron dă asigurări că „viitorul nostru energetic și economic trece prin (domeniul) nuclear”.