Odată cu creşterea salariilor şi o rată a şomajului de aproape 4%, politicienii încep să-şi dea seama că trebuie să investească mai mult în cercetare şi educaţie, scrie Bloomberg.
Guvernele ţărilor din Europa de Est încep să se lovească de limitele unui model economic care s-a bazat pe atragerea investitorilor străini cu mână de lucru ieftină, conform Agerpres.
„Trebuie să ne concentrăm pe produse care aduc o valoare adaugată mare. Construcţia mai multor uzine şi linii de asamblare nu va fi benefică pentru economia noastră. Pur şi simplu va crea şi mai multe tensiuni pe o piaţă a muncii deja suprasolicitată”, a apreciat Radomir Jac, economist şef la divizia de administrare a activelor din Praga a grupului de asigurări Assicurazioni Generali SpA.
Este o schimbare radicală faţă de anii 1990, când colapsul comunismului a atras companii din Europa şi SUA dornice să profite de salariile mici şi, mai târziu, de accesul fără taxe la pieţele din Uniunea Europeană. În Cehia, grupul german Volkswagen AG a cumpărat Skoda Auto în 1991, Slovacia s-a transformat în cel mai mare producător auto din lume în termeni de producţie per capita. Regiunea a devenit o legătură vitală în lanţul de aprovizionare care menţine în funcţiune industria germană.
Însă, acum, creşterea salariilor a început să trimită locurile de muncă în ţările mai ieftine. De exemplu, firma japoneză Yazaki Corp a decis să mute producţia de la Plezen (Cehia) în Serbia, unde salariile sunt cu aproape 60% mai mici. În Polonia, un aflux de muncitori din Ucraina ajută la acoperirea golurilor de pe piaţa muncii şi ţine sub control creşterea salariilor.
Pentru a găsi o soluţie la creşterea salariilor, Europa de Est se poate uita la fostele state în curs de dezvoltare, precum Taiwan şi Coreea de Sud, care, în câteva decenii, au făcut tranziţia de la o producţie low-level la inovaţie tehnologică de ultimă oră. Jeffry Frieden, profesor la Universitatea Harvard, spune că ţările trebuie să facă produse care sunt conforme cu nivelul salariilor chiar dacă acestea din urmă se schimbă.
„Dacă ai succes, salariile cresc şi trebuie să faci trecerea la produse care includ mai mult capital uman, adică mână de lucru calificată. Poveştile de succes ale majorităţii ţărilor care au făcut trecerea de la venituri mici la cele din zona medie şi de la venituri medii la venituri ridicate este o poveste de dezvoltare a calităţii forţei de muncă şi aceasta înseamnă educaţie”, a explicat Frieden.
Acest lucru înseamnă cercetare şi inovaţie pentru a pune muncitorii în locuri de muncă având un nivel înalt de pregătire, iar Europa de Est nu se mişcă suficient de repede. Un studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că numărul de brevete raportat la populaţie, un indicator al inovaţiei, a crescut cu mai puţin de 50% între 2002 şi 2015 în regiunea Europei de Est, în timp ce în China a urcat cu 3.000%, iar în Coreea de Sud cu 317%.
„Schimbarea modelului economic este mai uşor de spus decât de făcut. Economiile din Europa de Est nu pot să iasă din capcana de a fi linia de asamblare a Occidentului până când nu vor investi serios în cercetare şi dezvoltare”, a subliniat David Marek, economist şef la biroul din Praga al Deloitte.
România, de exemplu, are un deficit de cel puţin 10.000 de programatori. Bogdan Bălan, care lucrează pentru o companie multinaţională din sectorul financiar, spune că a dobândit competenţele de programare în pofida – şi nu datorită – sistemului universitar.
„În majoritatea facultăţilor, curicula este depăşită şi ar trebui modificată în mod semnificativ”, spune Bălan, inginer de software care câştigă aproximativ 3.000 de euro pe lună, comparativ cu un salariu mediu pe economie de 536 de euro.