Legătura dintre investițiile străine directe (ISD) și creșterea economică este destul de strânsă în țara noastră, cu niveluri ridicate ale acestora în perioadele bune pentru economie. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) arată că investițiile străine au contribuit masiv în primul rând la modernizarea economiei și la integrarea în zona europeană, în timp ce companiile formate ca urmare a fluxurilor de investiții din afară au ajuns la angajarea a 1,2 milioane persoane.

Stocul de ISD, adică valoarea totală a investițiilor străine realizate în perioada 1990 – 2015, se ridica la 62,3 miliarde euro, una dintre cele mai mici valori din regiune. Bulgaria este singura țară care înregistrează valori mai mici, de 37,95 miliarde euro, în timp ce Polonia are un total de 192,04 miliarde euro, Cehia de 101,9 miliarde euro, iar Ungaria de 83,04 miliarde euro. Țara noastră are o problemă majoră în perioada analizată, respectiv prima decadă, în care investițiile străine au fost ca și inexistente. Stocul de ISD la finele lui 1999 era de 5,3 miliarde euro, în timp ce în Polonia era de 24,5 miliarde euro, iar în Ungaria de 21,8 miliarde euro. 

Fluxul anual de ISD a crescut, în perioada 1999 – 2006, de la 0,96 miliarde euro până la 8,68 miliarde euro, o majorare care a coincis cu deschiderea și modernizarea economiei, mișcare resimțită și prin creșterea PIB. În 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, fluxul de ISD a consemnat o scădere de 17,8% față de anul anterior, pentru ca în 2008 să se înregistreze un vârf al ISD, fiind și anul în care am depășit Polonia. Din păcate, în 2009 România și-a pierdut atractivitatea pentru investitorii străini, în principal ca urmare a crizei financiare globale, care a lovit în acel an și țara noastră. „Fluxurile de ISD au scăzut drastic și au fost de aproape trei ori mai mici în 2009 decât cu un an în urmă, similar situației din Ungaria și Bulgaria“, se arată în studiu, care precizează apoi că 2011 a devenit cel mai slab an de după 2008, cu ISD de cinci ori mai mici decât în 2008. 

Performanțe slabe

România și Bulgaria au fost cele mai slabe performere și în perioada 2009-2015, când au atras investiții străine de două sau trei ori mai mici decât Polonia. De altfel, Polonia a fost campioana regiunii în mod constant, fiind depășită doar în 2005 de Cehia, în 2008 de România și în 2012 de Ungaria. Și în continuare Polonia rămâne cea mai atractivă țară din regiune pentru ISD. 

 

Raportat la PIB, România are cel mai mic volum al stocurilor totale de ISD dintre toate cele cinci economii din regiune, cu o pondere de 39% la sfârșitul lui 2015, față de 86% pentru Bulgaria, 76,4% pentru Ungaria, 62,6% pentru Cehia și 44,9% pentru Polonia. Pozitiv este doar faptul că ponderea în PIB a crescut de la 15,7% în 1999 până la un vârf de 44,5% în 2012. „Creșterea este semnificativă, dar nu suficientă, dacă observăm evoluția celorlalte țări din regiune și în special a Bulgariei, a cărei pondere a ISD în PIB a crescut de la 16,2% în 1999 până la 86% în 2015“, se arată în studiu. 

La fel de slab stăm și la capitolul ISD pe cap de locuitor, unde ne aflăm pe ultimul loc în regiune cu valoarea de 3.130 euro în 2015. Bulgaria are un total de 5.270 euro pe cap de locuitor, Polonia de 5.035 euro, Ungaria de 8.386 euro, iar Cehia de 9.703 euro. Ca dimensiune a populației, țara noastră este comparabilă cu Polonia, dar economia se dovedește a fi mult mai puțin atractivă, „pe fondul unei performanțe mai slabe a indicatorilor de competitivitate și a lipsei strategiilor de atragere a ISD“. 

Distribuția sectorială a fluxurilor de ISD arată că serviciile și industria au fost destinația a peste 90% din total în toate tările din regiune. Sectorul preferat este cel al serviciilor, care are o pondere de peste 50% în toate statele, mai puțin în țara noastră, unde se oprește la 47,2%. România este în schimb campioană la agricultură, cu o pondere a investițiilor în acest sector de 2,4%, în timp în celelalte țări ponderea nu depășește 0,6%. 

În cadrul sectorului servicii, cea mai mare pondere o au cele financiare și de asigurări, cu un procent de 39,1%, urmat de comerțul cu ridicata și amănuntul, cu 24,1%. În esență, este vorba de privatizarea unor bănci mari, precum BCR, BRD sau Banca Agricolă și de intrarea unor lanțuri mari de hipermarketuri și supermarketuri, precum Kaufland, Carrefour, Auchan sau Delhaize. Din sectorul industriei manufacturiere, principalele două destinații au fost „fabricarea produselor metalice și a mașinilor, cu excepția echipamentelor electrice“ și „fabricarea de produse petroliere, chimice, farmaceutice, produse din cauciuc și din material plastic“. Companiile reprezentative pentru aceste sectoare sunt Renault și Ford, dar și OMV, MOL sau Lukoil. 

 

Număr de angajați în creștere

În perioada 2009 – 2015 numărul mediu de salariați din companiile ISD a crescut de la puțin peste 1,15 milioane până la aproximativ 1,22 milioane. Comparativ, numărul total de angajați din economie a scăzut de la aproximativ 4,8 milioane persoane până la puțin peste 4,5 milioane. Cifrele ne arată că deși economia a fost în recesiune, companiile ISD au continuat să recruteze forță de muncă, ceea ce înseamnă și o concentrare pe termen lung, nu pe obținerea unor profituri pe termen scurt. 

O analiză realizată de EY România arată că și în 2016 țara noastră s-a aflat în topul european al țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin ISD, mai exact pe locul al patrulea. România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe, în creștere cu 32% față de 2015, proiecte care au generat 17.545 noi locuri de muncă. Pe primul loc se află Marea Britanie cu peste 43.000 de locuri de muncă, urmată de Germania cu aproape 20.000. Ca număr de proiecte atrase, însă, România ocupă doar locul 12 în clasament, primul loc fiiind ocupat tot de Marea Britanie, cu 1.100 de proiecte. 

La nivel european, cele mai multe proiecte de ISD de anul trecut au fost realizate în sectorul de software, cu un total de 780 de proiecte, urmat de cel al serviciilor pentru afaceri. Regiunea Europei Centrale și de Est, din care facem și noi parte, se poziționează tot mai mult ca „atelierul de producție“ al continentului, în regiune fiind atrase 755 de proiecte din acest sector, adică jumătate din totalul proiectelor de profil. 

Dacă mai adăugăm că firmele cu capital străin au un număr mai mare de angajați și costuri de personal mai mari decât firmele cu capital autohton, putem spune că este incontestabilă contribuția la creșterea și dezvoltarea economică a țării noastre, mai ales prin aportul adus la dezvoltarea tehnologică, creșterea exporturilor și importurile de know-how. Dacă deschiderea economiei noastre s-ar fi realizat în 1990 în loc de 2000, probabil că acum aveam o situație generală mult mai bună, comparabilă cu cea a Poloniei, Ungariei sau Cehiei. Și în prezent însă rezultatele pozitive sunt „limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilo“, se mai arată în studiul ASE și FIC.

CIFRE

* 62,3 miliarde euro este stocul de investiții străine directe la nivelul lui 2015, Unul dintre cele mai mici din regiune

* 3.130 euro este valoarea ISD pe cap de locuitor, mai mic și decât cel din Bulgaria, de 5.270 euro pe cap de locuitor