După aproape două decenii de tergiversări și negocieri epuizante, începutul anului 2025 a adus o schimbare majoră în arhitectura europeană: România și Bulgaria au fost, în sfârșit, integrate complet în spațiul Schengen. Decizia istorică, așteptată cu sufletul la gură de milioane de cetățeni și de zeci de mii de firme, a fost marcată de efecte economice și logistice resimțite aproape imediat.
Economie accelerată, costuri în cădere liberă
Raportul oficial emis de Comisia Europeană în luna aprilie confirmă ceea ce economiștii și antreprenorii din regiune anticipau de mult: deschiderea completă a frontierelor a dus la o scădere drastică a costurilor de transport, o accelerare a livrărilor și o eficiență sporită în lanțurile de aprovizionare. Estimările indică economii de miliarde de euro anual pentru companiile din cele două țări, bani care anterior se pierdeau pe combustibil, taxe suplimentare și întârzieri la graniță.
Un plus la securitate
Integrarea nu a însemnat doar o gură de aer proaspăt pentru economie, ci și un plus semnificativ la capitolul securitate. În 2024, înaintea aderării depline, România, Bulgaria, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia au colaborat îndeaproape pentru întărirea frontierelor externe ale UE, în special în punctele sensibile precum granița bulgaro-turcă. Rezultatul? O reducere semnificativă a trecerilor ilegale și o creștere cu 12% a cazurilor de returnare a persoanelor fără drept legal de ședere în Schengen.
Un spațiu fără bariere pentru cetățeni și afaceri
Pentru cetățenii europeni, dispariția barierelor fizice dintre cele două state și restul spațiului Schengen înseamnă mai multă libertate de mișcare, mai puțină birocrație și mai multe oportunități de afaceri. Peste 500 de milioane de persoane au călătorit anul trecut în interiorul spațiului Schengen, contribuind astfel la stimularea economiei europene. Fără timpi morți în vămi, fără blocaje în tranzit, cu frontiere care există doar pe hartă, visul unei Europe unite capătă contur și în estul continentului.
