Fondurile structurale sunt un As in maneca Romaniei in lupta cu criza economica, insa ocuparea fortei de munca si cresterea datoriei externe vor putea pune bete in rotile economiei nationale, sunt de parere analistii.Asul din maneca RomanieiFondurile structurale reprezinta Asul din maneca Romaniei in perioada crizei economice. Valoarea acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013, a declarat Florin Banateanu, director KPMG."Din valoarea totala a fondur
Fondurile structurale sunt un As in maneca Romaniei in lupta cu criza economica, insa ocuparea fortei de munca si cresterea datoriei externe vor putea pune bete in rotile economiei nationale, sunt de parere analistii.
Asul din maneca Romaniei
Fondurile structurale reprezinta Asul din maneca Romaniei in perioada crizei economice. Valoarea acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013, a declarat Florin Banateanu, director KPMG.
„Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste un miliard euro”, a explicat Banateanu, in cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB).
Acesta a dat si cateva exemple privind sectoarele economiei romanesti afectate de actuala criza:
* In industria componentelor auto, fabricile Michelin – Zalau s-au inchis in decembrie 2008
* In industria chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20% in luna noiembrie
* In sectorul imobiliar, tranzactiile din acest an s-au situat sub valorile inregistrate in ultimii 5 ani
* In domeniul siderurgic si metalurgic – Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25%
* In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic… etc.
Problema Romaniei, forta de munca
Potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, piata fortei de munca va suferi schimbari importante, avand in vedere faptul ca s-au anuntat un numar de 44.000 de disponibilizari pana in aprilie 2009.
Dupa ce in primavara acestui an companiile au acuzat un grav deficit de personal calificat, primavara anului 2009 va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii.
„Romania detine o experienta indelungata in managementul schimbarilor pe piata muncii determinate de procesele de restructurare economica si care s-au soldat, in perioada de tranzitie, cu disponibilizari masive”, au declarat reprezentantii Ministerului Muncii, in cadrul dezbaterii CCIB.
Potrivit acestora, statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de euro pentru programele de gestionare a resurselor umane.
Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din punctul de vedere al Directiei Strategii Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiind angajati numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an.
In aceeasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era de numai 5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in cursul anului curent.
Romania se afla intr-o pozitie favorizata fata de celelalte state europene
Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor, este de parere Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).
Potrivit acestuia, din analizele efectuate pana in prezent, in Romania (n.r. anului 2009) se va inregistra o scadere a cresterii economice sub 4%, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare.
„Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura, de pilda, vor fi de doua miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentru autoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine”, a precizat Ghizdeanu.
Acesta a adaugat ca Romania se afla intr-un moment de incertitudine, argumentat de faptul ca „in luna octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar pe ansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri”.
Cresterea datoriilor externe
Pe de alta parte, Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR este de parere ca „in conditiile in care finantarea externa este tot mai scumpa si dificil de obtinut, in special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamica foarte rapida a cresterii datoriilor externe, comertul si serviciile detinand locuri fruntase in acest sens”.
Ion Dragulin a explicat ca gradul de creditare va depinde de capacitatea de atragere a surselor din interior.
„Nu se stie cum va arata tipologia finantarii pentru sectorul bancar, asa cum nu se cunoaste cum va fi adoptata noua strategie de investitii. Este o problema a momentului si orice previziune nu este altceva decat o simpla speculatie”, a precizat reprezentantul BNR.
Dragulin a mai spus ca in momentul de fata, prudenta s-a instalat in toate sectoarele de activitate, iar riscurile trebuie gestionate in mod corespunzator si nu trebuie ignorate.
Planul de redresare economica al Uniunii Europene (UE)
Uniunea Europeana a gandit un plan de redresare economica gandit pentru a face fata situatiei actuale din toate statele membre, cu precadere „pentru restabilirea increderii in domeniul afacerilor”, a spus la randul sau, in cadrul dezbaterii CCIB, Mihai Stefan Donea, consilier la Reprezentanta Comisiei Europene (CE) in Romania.
„Planul UE are doua subpuncte, constand intr-un impuls bugetar imediat, de aproximativ 200 miliarde de euro (1,5% din PIB-ul UE) si pe de alta parte, intr-un pachet de zece actiuni prioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termen lung”, a precizat Stefan Donea. El a adaugat ca UE si-a propus sa sprijine statele membre in a investi in domeniile ce creaza locuri de munca, precum si sa impulsioneze cererea pentru anumite produse si servicii.
„Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce priveste repartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corecta debalansarile existente in aceste tari”, a subliniat consilierul Reprezentantei CE.