Veniturile generate de taxe şi contribuţii sociale în statele membre ale Uniunii Europene au crescut semnificativ în decursul anului trecut. România se numără printre țările cu cele mai mici ponderi ale taxelor în PIB din Uniunea Europeană.
Veniturile generate de taxe şi contribuţii sociale în statele membre ale Uniunii Europene au crescut, în decursul anului trecut, cu 520 miliarde de euro până la 6,058 miliarde de euro.
Cele mai mici ponderi ale taxelor în Produsul Intern Brut (PIB) au fost înregistrate în Irlanda şi în România, au arătat datele publicate luni, 31 octombrie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ cu anul 2020, ponderea taxelor în PIB a crescut în 20 de state membre UE în anul 2021
Ponderea taxelor în PIB-ul Uniunii Europene a ajuns la 41,7% în anul 2021, în creştere faţă de 41,1% în 2020. Datele Eurostat au arătat că există o mare discrepanță în ceea ce privește ponderea taxelor în PIB în rândul statelor membre Uniunii Europene. Așadar, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Danemarca (48,8%), Franţa (47%) şi Belgia (46%). În mod analog, cele mai mici ponderi ale taxelor în PIB în 2021 au fost înregistrate în Irlanda (21,9%) şi România (27,3%).
Comparativ cu anul 2020, ponderea taxelor în PIB a crescut în 20 de state membre UE în anul 2021. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat în Cipru (de la 34% în 2020 la 36% în 2021). La polul opus, scăderi au fost înregistrate în cinci ţări membre UE, în special în Ungaria (de la 36,1% în 2020 la 34% în 2021) şi Croaţia (de la 36,9% la 35,8%).
România a cheltuit 2,9% din PIB-ul țării pentru a face față crizei energetice
În ultimul an, Guvernul României a consumat 2,9% din PIB-ul țării, echivalentul a 6,9 miliarde de euro, pentru a face față crizei energetice din Europa.
„Având în vedere scumpirea gazului şi a energiei din a doua jumătate a anului, credem că criza energetică, dar mai ales accesibilitatea, a atins punctul de suportabilitate maximă de unde este necesară o intervenţie semnificativă de la nivel politic. Din punctul nostru de vedere, piaţa continuă să subestimeze adâncimea, complexitatea şi urmările structurale ale acestei crize, despre care noi credem că va fi mai severă decât criza petrolului din anii 1970”, se arată în raportul publicat de Goldman Sachs la începutul lunii septembrie.
Analiştii de la Goldman Sachs văd necesitatea introducerii unor plafoane de preţ pe zona de producţie de energie, dar acest lucru va trebui completat de un sistem de tarifare care să le permită companiilor de utilităţi să-şi recupereze diferenţele pe un interval de timp de zece, 20 de ani.