România și SUA își reactivează parteneriatul energetic sub administrația Trump II
România și Statele Unite au avut luni, la Varșovia, prima întâlnire bilaterală oficială în domeniul energiei de la instalarea noii administrații Trump. Dialogul dintre ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și omologul său american, Christopher Allen Wright, a avut loc în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări și a vizat accelerarea colaborării strategice în proiecte energetice majore.
„Astăzi, la Varșovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universități MIT și Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalități în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziția mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină și curată — în această ordine de priorități”, a spus Burduja.
Proiecte strategice în prim-plan
Întâlnirea a trecut în revistă principalele proiecte energetice care ancorează parteneriatul bilateral:
- Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, dezvoltate cu tehnologie americană NuScale, considerate o soluție de viitor pentru energia nucleară sigură și sustenabilă.
- Extinderea centralei de la Cernavodă prin construcția unităților 3 și 4, proiect pentru care România a semnat recent un contract EPCM cu participarea companiilor americane Fluor și Sargent & Lundy.
- Proiectul HVDC, interconector de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea energiei regenerabile în rețelele naționale și regionale.
- Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP), prin care România, în parteneriat cu National Renewable Energy Laboratory (NREL), intenționează să dezvolte un lanț de „baterii verzi” în Arcul Carpatic.
- Explorarea potențialului geotermal din zona Capitalei, printr-un acord între ELCEN și parteneri americani, susținut prin Fondul pentru Modernizare.
- Creșterea producției de gaze naturale, cu dublarea producției prognozată pentru 2027, odată cu dezvoltarea zăcământului offshore Neptun Deep, unde platforma americană Transocean Barents desfășoară deja operațiuni de foraj.
Burduja a evidențiat că aceste inițiative nu doar că întăresc securitatea energetică a României, dar poziționează țara drept un actor regional esențial într-o Europă aflată în căutarea unor noi surse sigure de energie.
„Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
– Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care am semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
– Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, la care Fluor este de asemenea parte;
– Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul
– National Renewable Energy Laboratory (NREL) – Department of Energy al SUA. Vă anunț în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL și Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate și fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american;
– Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect care va fi susținut prin Fondul pentru Modernizare;
– Potențialul României pentru producția de gaz — suntem deja producătorul numărul 1 al UE și ne vom dubla producția din 2027, prin Neptun Deep, unde forajul este executat acum de platforma americană Transocean Barents.
Discuția a pornit de la realitatea pe care o trăiește astăzi Europa:
1. Creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state;
2. Terapia șoc de închidere a centralelor pe cărbune fără alternative viabile;
3. Costurile certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare.
De la Green Deal la Smart Deal
Contextul discuțiilor a reflectat realitățile tensionate ale pieței energetice europene: creșterea prețurilor din cauza interconectivității insuficiente, retragerea accelerată a centralelor pe cărbune fără soluții alternative viabile și presiunile financiare generate de schema certificatelor de emisii CO₂.
În fața acestor provocări, Burduja a pledat pentru o schimbare de paradigmă, propunând tranziția de la „Green Deal” la un „Smart Deal” — un cadru strategic axat pe sustenabilitate, dar și pe viabilitate economică și securitate energetică.
„America știe: o Europă puternică și competitivă este un garant al stabilității globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România își asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic și militar, și îl duce și în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic și securitatea energetică.
Așa cum am mai spus, relația bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepție, dovadă fiind și întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administrații Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice și al libertății economice care definesc alianța SUA-România”, a declarat ministrul român, subliniind importanța extinderii parteneriatului strategic româno-american dincolo de componenta politică și militară, în zona vitală a energiei și afacerilor.
Un nou capitol al parteneriatului strategic
Întâlnirea de la Varșovia marchează nu doar continuitatea unei relații consolidate încă din timpul primei administrații Trump, ci și intrarea într-o fază de maturitate a colaborării energetice bilaterale. România își reafirmă astfel poziția de hub energetic regional într-un parteneriat solid cu Statele Unite, având ca obiectiv comun promovarea unui model de dezvoltare bazat pe securitate, reziliență și inovare tehnologică.
„Împreună, România și Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine și curate — repet, în această ordine de priorități. Înainte, împreună”, a concluzionat Sebastian Burduja.
