Câteva state UE nu implementează hotărâri ale CJUE
Mai multe state membre ale UE nu implementează sau amână considerabil hotărâri esențiale ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). De asemenea, multe dintre ele ignoră sau întârzie aplicarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
România și Ungaria se află în fruntea listei statelor UE cu mari restanțe în aplicarea deciziilor CEDO și CJUE. Aceasta este concluzia raportului „Justice Delayed, Justice Denied”, realizat de Democracy Reporting International (DRI). Publicat pe 19 septembrie, raportul subliniază că neaplicarea hotărârilor instanțelor europene rămâne o problemă sistemică în UE, conform celor trei ediții analizate.
Raportul subliniază că statele membre ale UE au obligația de a pune în aplicare hotărârile CJUE și CEDO. Conform documentului, atunci când autoritățile naționale nu respectă aceste decizii, ele subminează autoritatea instanțelor și permit perpetuarea legislației care încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul UE.
„Statele membre UE sunt obligate să pună în aplicare hotărârile CJUE și CEDO. Atunci când autoritățile naționale nu pun în aplicare aceste decizii, ele slăbesc autoritatea instanțelor și susțin legislația care încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul UE”, explică raportul.
„Statele cu probleme de conformare sunt cele în care o parte semnificativă a hotărârilor CJUE se află în așteptare de doi ani sau mai mult timp, sau în care conformarea este doar parțială. România și Ungaria, de exemplu, fac parte din acest grup, cu 83,33% și, respectiv, 52,6% din hotărâri respectate parțial. În aceste țări, întârzierile mari în ceea ce privește punerea în conformitate sunt frecvente, 50% din hotărârile României și 66% din cele ale Ungariei fiind în așteptare de peste doi ani”, arată raportul DRI.
În Bulgaria, Cipru, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România, Slovacia și Spania, mai mult de jumătate din hotărârile-pilot emise împotriva acestor state de CEDO în ultimul deceniu nu au fost încă implementate.
„În Bulgaria și România, mai mult de 85 de decizii-pilot erau în curs de punere în aplicare. În 2023, Ungaria a rămas statul cu cel mai mare procent de hotărâri ale CEDO pronunțate în ultimii zece ani care nu au fost încă puse în aplicare – 76%, în timp ce România a rămas statul cu cel mai mare număr de hotărâri care nu au fost puse în aplicare – 115. Danemarca, Estonia, Luxemburg și Suedia au fost printre țările cu cele mai bune rezultate în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârilor CEDO”, mai arată raportul.
România înregistrează cel mai mare număr de hotărâri pilot din Uniune
Raportul subliniază că România are rezultate slabe în aplicarea deciziilor CEDO, situându-se printre cele mai deficiente țări din UE. De asemenea, România înregistrează cel mai mare număr de hotărâri pilot din Uniune. Proporția hotărârilor principale din ultimii zece ani care nu au fost încă executate este semnificativă. Totuși, în ultimii doi ani, CEDO a emis peste 20 de hotărâri principale împotriva României pentru încălcări ale drepturilor omului, iar procesul de implementare în aceste cazuri a început recent.
Problemele majore legate de drepturile omului în România sunt legate de psihiatrie și sănătatea mintală. Țara se confruntă cu cel mai mare număr de hotărâri principale în acest domeniu, evidențiind lacune în protecția juridică și asistența pentru adulții cu dizabilități mintale. Alte deficiențe includ neinvestigarea deceselor în instituții pentru persoane cu dizabilități (cazul Valentin Câmpeanu), condiții precare și personal insuficient în spitalele de psihiatrie (cazul Parascineti), lipsa garanțiilor pentru internările involuntare și probleme legate de consimțământul pentru tratament medical (cazurile Teodorescu, R.D. și Atudorei).
Alte probleme majore din România includ supraaglomerarea și condițiile inadecvate din închisori (cazul Rezmives și alții împotriva României), precum și reacțiile insuficiente la violența domestică (cazul Balsan împotriva României) și infracțiunile motivate de ură homofobă (cazul M.C. și A.C. împotriva României). Cea mai veche hotărâre importantă este cazul Strain și alții împotriva României, cu implementarea începută în 2005, care vizează ineficiența mecanismelor de restituire sau compensare a proprietăților naționalizate în perioada comunistă.
Reforma judiciară din 2022 din România a rezolvat eficient punerea în aplicare a hotărârilor din cazurile Kovesi și Camelia Bogdan împotriva României
Supravegherea acestor cazuri a fost încheiată de Comitetul de Miniștri anul trecut. Totuși, persistă preocupări legate de imparțialitatea și independența sistemului judiciar. România trebuie să depună eforturi semnificative pentru a îmbunătăți aplicarea deciziilor CEDO.
În privința respectării hotărârilor CJUE legate de statul de drept, România este considerată un stat cu „probleme serioase”. Curtea Constituțională a împiedicat aplicarea dreptului UE de către instanțele ordinare, fără a retrage decizia nr. 390/2021.
Decizii de neconformitate exemplificate în raport
I. Nerespectarea obligațiilor: C-817/21, hotărârea din 11 mai 2023, privind deficiențele legislației privind competențele directorului unui organism (n.r. – Inspecția Judiciară) care efectuează investigații și declanșează proceduri disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor, precum și faptul că o investigație disciplinară împotriva directorului este condusă de o persoană a cărei carieră depinde, în mare măsură, de acest director; legislația nu este concepută astfel încât să excludă îndoiala rezonabilă că funcțiile și competențele acestui organism nu vor fi utilizate ca instrumente de presiune sau de control politic asupra activității acestor judecători și procurori.
II. Respectarea parțială Cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, hotărârea din 18 mai 2021, legislația națională care reglementează diferite aspecte ale răspunderii disciplinare, penale și de altă natură a judecătorilor și procurorilor. C-357/19, Euro Box Promotion și alții, hotărârea din 21 decembrie 2021, C-430/21, hotărârea din 22 februarie 2022 și C-107/23 PPU, hotărârea din 24 iulie 2023, care problematizează o legislație sau o practică națională, în temeiul căreia judecătorii sunt legați de deciziile instanței constituționale naționale și nu pot, în virtutea acestui fapt și fără a săvârși o abatere disciplinară, să nu aplice jurisprudența stabilită prin aceste decizii, chiar dacă consideră, în lumina hotărârii CJUE, că această jurisprudență este contrară dreptului Uniunii.
Statele din UE care implementează între 50% și 80% din hotărârile CJUE sunt considerate moderat respectuoase
Printre acestea se numără Portugalia, Croația și Estonia. Deși respectă deciziile într-o măsură consecventă, întârzierile sau aplicarea parțială rămân provocări. Țările care respectă peste 80% din hotărâri sunt clasificate ca fiind în conformitate. Luxemburg, Germania și Franța fac parte din această categorie. În aceste cazuri, întârzierile legislative sau rezistența judiciară apar rar și nu sunt sistematice. Raportul DRI a analizat hotărârile pronunțate până la 1 ianuarie 2024.
„Ediția 2024 a raportului, la fel ca edițiile anterioare, evidențiază o tendință îngrijorătoare în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește neexecutarea hotărârilor CEDO și CJUE. Această nerespectare și întârzierile prelungite sunt adesea dublate de contestarea deschisă a deciziilor de către autoritățile politice și, uneori, de către cele mai înalte instanțe naționale, subminând autoritatea și eficiența potențială a acestor instituții supranaționale. În mod mai critic, fiecare caz de neaplicare duce la încălcări prelungite ale statului de drept și ale drepturilor omului, cu consecințe profunde pentru persoanele și comunitățile cărora li se refuză justiția în timp util”, atrage atenția studiul DRI.
La 1 ianuarie 2024, 624 de hotărâri-pilot ale CEDO așteptau să fie puse în aplicare în UE, în creștere față de 616 în 2022 și 602 în 2021. Aproximativ 44% din hotărârile pilot din ultimii zece ani rămân neexecutate, comparativ cu 40% în 2022 și 37,5% în 2021. În 2023, durata medie de punere în aplicare a fost de 5 ani și două luni, față de 5 ani și o lună în 2022 și 4 ani și 4 luni în 2021. Bulgaria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România au hotărâri vechi de peste cinci ani care încă nu au fost implementate.
Recomandările analiștilor
Analiștii acestui studiu recomandă instituțiilor europene, în special Comisiei Europene, să continue includerea datelor despre punerea în aplicare a hotărârilor CEDO în raportul anual privind statul de drept. Aceștia sugerează o analiză sistematică și evidențierea importanței respectării hotărârilor CJUE. Comisia ar trebui să ofere recomandări specifice statelor pe baza rezultatelor implementării acestor hotărâri și să extindă rapoartele pentru a acoperi democrația și încălcările sistemice ale drepturilor fundamentale.
De asemenea, ar trebui să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și presiuni financiare, pentru a aborda eșecurile în punerea în aplicare a hotărârilor CJUE. Monitorizarea mai atentă a implementării, inclusiv a hotărârilor preliminare, este, de asemenea, recomandată. Instituțiile UE ar trebui să sublinieze neexecutarea hotărârilor CEDO și CJUE ca o problemă crucială în discuțiile cu guvernele și parlamentele statelor membre. În plus, UE ar trebui să finanțeze inițiativele menite să îmbunătățească punerea în aplicare a acestor hotărâri, în special cele conduse de organizații ale societății civile și de Consiliul Europei.
