România este singura ţară UE în care copiii nu beneficiază de asistenţă stomatologică gratuită sau compensată parţial, inclusiv pentru profilaxie.
Pachetul de servicii medicale de bază propus de Ministerul Sănătăţii, aflat în prezent în dezbatere publică relevă o abordare necorespunzătoare, conceptual greşită şi discriminatorie în privinţa drepturilor cetăţenilor la îngrijiri medicale", este de părere vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti (CMD) din România, prof. univ. dr. Radu Septimiu Câmpian, decan al Facultăţii de Medicină Dentară din Cluj-Napoca.
Acesta susţine că MS nu a consultat Comisia de stomatologie, deşi Ministerul avea obligaţia să consulte comisiile de specialişti.
"Oferta de asistenţă stomatologică pentru populaţia plătitoare de asigurări sociale de sănătate şi mai ales pentru copii este necorespunzătoare. Legiuitorul a exclus în totalitate prezenţa medicilor dentişti pe segmentul de asistenţă primară. Pachetul de servicii ambulatorii este absolut derizoriu, iar în privinţa protezelor dentare, este pentru prima dată când, într-o ţară europeană se face o discriminare pe criteriul vârstei în privinţa accesului la servicii medicale", a afirmat profesorul Câmpian.
El afirmă că pachetul de servicii medicale de bază trebuie să fie regândit în totalitate, pentru că sănătatea orală este extrem de importantă în asigurarea calităţii vieţii şi a sănătăţii.
"Dacă facem programe de prevenţie în stomatologie, trebuie să avem în vedere cabinetele medicale şcolare. Acestea sunt numai în unele judeţe, în administrarea consiliilor locale. Sunt judeţe în care pur şi simplu nu există cabinete medicale şcolare. Copiii instituţionalizaţi, din familii fără părinţi, nu au nicio şansă de tratament stomatologic", a mai spus acesta.
El a adăugat că în rapoartele UE din 2010 şi 2012 privind asistenţa medicală pentru sănătatea orală, România a declarat "sume aberante, total nerealiste".
‘Este vorba de 0,24 de miliarde de euro în 2010 şi de 0,26 de miliarde de euro în 2012, urmând să se ajungă la 0,28 de miliarde de euro în 2020. Cifrele sunt nerealiste. Din aprilie 2013, alocările sunt zero în România. Zero comparativ cu 24o de milioane de euro relevă o diferenţă considerabilă’, a mai punctat profesorul Câmpian, potrivit Agerpres.
Citeşte şi:
