România a solicitat la Bruxelles recunoaşterea situaţiei excepţionale de pe piaţa cărnii de porc unde o serie de astfel de exploataţii nu au cereri de livrare şi se află, astfel, în imposibilitatea de a-şi respecta angajamentele privind criteriile de bunăstare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale remis, marţi, AGERPRES.
În context, România a solicitat ca acestor exploataţii să li se poată oferi posibilitatea de a întrerupe temporar angajamentul fără ca aceasta să genereze consecinţe financiare.
"România a semnalat situaţia deosebită în care se găsesc exploataţiile de porcine care au încheiat în cadrul PNDR 2007-2014 angajamente multianuale pentru respectarea criteriilor de bunăstare. Din cauza situaţiei extraordinare de pe piaţa cărnii de porc, o serie de astfel de exploataţii neavând cereri de livrare sunt în imposibilitatea de a-şi respecta angajamentele, fiind în pericol de faliment. Aceste exploataţii nu îşi pot permite popularea neavând desfacere, fapt ce conduce la întreruperea angajamentului cu consecinţe asupra finanţării deja primite. Astfel, România a solicitat ca situaţia excepţională de pe piaţa cărnii de porc să fie recunoscută şi să se poată oferi posibilitatea acestor exploataţii de a întrerupe temporar angajamentul fără ca aceasta să genereze consecinţe financiare", arată comunicatul citat.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a participat în 14 martie 2016, la Bruxelles, la Consiliul Uniunii Europene – Agricultură şi Pescuit.
Între subiectele aflate pe ordinea de zi cel mai important a vizat situaţia pieţelor.
"Între măsurile pe care România le consideră necesare în ce priveşte sectorul cărnii de porc menţionăm: alocarea de resurse financiare suplimentare care să compenseze pierderile de venit suferite de producători, relansarea mecanismului de stocaj privat şi ajustarea perioadelor de implementare, lansarea unor mecanisme pentru promovarea şi încurajarea exporturilor, crearea în sectorul cărnii de porc, similar ca în sectorul laptelui a unui observator permanent care să monitorizeze situaţia pieţei etc", subliniază MADR.
În ceea ce priveşte sectorul laptelui, România a solicitat adoptarea pentru anul 2016 a unor măsuri similare ajutorului excepţional temporar acordat în 2015, în vederea acoperirii parţiale a pierderilor de venit, modificarea legislaţiei europene prin introducerea unui nou articol care să prevadă obligaţia primilor cumpărători de a achiziţiona un anumit procent de lapte materie primă produs la nivel local – măsură fără implicaţii bugetare la nivel UE, adoptarea unor măsuri specifice pentru zonele montane etc.
Potrivit documentului citat, ministrul Achim Irimescu a subliniat că încă din luna noiembrie a anului 2015 fermierii îl informează periodic cu privire la declinul înregistrat, la pierderile suferite prin vânzarea la preţuri mult sub costul de producţie, inclusiv la imposibilitatea desfacerii mărfii, solicitând urgent măsuri adecvate, mai ales prin finanţare europeană.
"Având în vedere că ţara noastră este o "victimă colaterală" a embargoului impus de Rusia şi a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional – reducerea cererii din China – au fost menţionate, inclusiv din partea României, o serie de măsuri comune pentru cele două sectoare – cum ar fi – noi ajutoare specifice de criză, creşterea sprijinului de minimis de la 15.000 euro la 30.000 euro/fermier/3 ani, au mai fost măsuri care vizează stocarea privată şi intervenţia la stocare, în ce priveşte creşterea preţurilor de intervenţie la lapte praf degresat şi la unt – în acest caz comisarul a acceptat propunerea de dublare a cantităţilor. Apreciez că măsurile acestea ar fi binevenite pentru a reduce presiunea pe piaţa românească", a declarat ministrul Agriculturii la Bruxelles.
Preşedinţia Olandei a prezentat un proiect de concluzii ale sale care includ o serie de masuri pentru cele două sectoare. AGERPRES