In 2002 ar putea incheia negocierile de aderare Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Malta, Lituania, Letonia, Cehia, Ciprul si Estonia. Noi si bulgarii nu ne regasim pe lista, chiar daca, in ceea ce ne priveste, in 2001 s-au facut progrese notabile. Romania continua sa aiba probleme majore in indeplinirea criteriilor economice, cu alte cuvinte nu are o economie de piata functionala si este incapabila sa faca fata presiunii concurentei din interiorul Uniunii. Daca maine ne-am trezi in UE, condi
In 2002 ar putea incheia negocierile de aderare Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Malta, Lituania, Letonia, Cehia, Ciprul si Estonia. Noi si bulgarii nu ne regasim pe lista, chiar daca, in ceea ce ne priveste, in 2001 s-au facut progrese notabile. Romania continua sa aiba probleme majore in indeplinirea criteriilor economice, cu alte cuvinte nu are o economie de piata functionala si este incapabila sa faca fata presiunii concurentei din interiorul Uniunii. Daca maine ne-am trezi in UE, conditia noastra ar fi cea a unei colonii. Un studiu al Organizatiei Natiunilor Unite arata ca Romania are nevoie de 35 de ani pentru a atinge nivelul economic al celui mai putin dezvoltat stat din UE, Grecia. Pentru politicienii romani, urmatorii cinci ani de zile sunt suficienti pentru a evita soarta coloniilor, surmontand handicapurile economice subliniate in raportul Comisiei Europene.
Veniturile populatiei sunt in cadere libera
Decalajul fata de UE, calculat la standardul puterii de cumparare, ca procent din media comunitara, a scazut in ultimii cinci ani de la 32% in 1995 la sub 27% in 2000. Pensiile sunt foarte mici. Pensia sociala lunara de stat se cifra in iunie 2001 la circa 40 de euro (30% din salariul mediu net). Nivelul redus al veniturilor a creat greutati populatiei, iar infrastructura sociala, educationala si de ingrijire a sanatatii s-a deteriorat, creand serioase obstacole in calea dezvoltarii capitalului uman.
Romanii nu simt cresterea economica
Cresterea economica de 1,6% inregistrata anul trecut a pus capat perioadei de recesiune declansate in 1997. Progresul nu s-a reflectat insa in viata de zi cu zi, consumul romanilor continuand sa scada. In 2000 a fost cu 1,2% mai mic decat in anul anterior, urmand traditia ultimilor patru ani de zile. Somajul si-a urmat tendinta ascendenta. In ultimii cinci ani, rata ocuparii fortei de munca a scazut de la 65% la 63%. In anul 2000 rata somajului a fost de 7,1% fata de 6,8% in 1999, iar in primele trei luni ale acestui an a crescut la 7,7%.
Pentru ca politica monetara
s-a concentrat pe alte obiective decat stabilitatea preturilor (majorarea rezervelor valutare oficiale si mentinerea cursului real de schimb), aceasta ramane greu de realizat din cauza dificultatii de a controla costurile. Este vorba in special despre salariile din intreprinderile de stat, care au continuat sa creasca nejustificat.
Inflatia ramane o problema
Rata inflatiei a fost de 40,7% in 2000, in comparatie cu 54,8% in 1999. Rata anuala medie a inflatiei a scazut de la 45,7% in septembrie 2000, la 37,2% in septembrie 2001. Desi in scadere, rata inflatiei a ramas la un nivel ridicat.
Balanta comerciala este defavorabila
Relansarea exporturilor in decursul ultimelor 18 luni (in anul 2000 s-au majorat cu 22%, iar in primele opt luni ale acestui an ritmul cresterii a fost de 14,6%) a fost usor devansata de importuri.
Anul trecut, Romania a cumparat de pe pietele externe cu 25% mai mult decat in 1999, tendinta mentinandu-se si in 2001. Cresterea importurilor in 2000 a avut drept cauza, in parte, actiunea unor factori temporari (majorarea pretului international al petrolului, seceta), in timp ce in 2001 cauzele au fost cheltuielile de capital in crestere si consumul mai ridicat al populatiei.
Arieratele scufunda economia
Arieratele intreprinderilor de stat, in principal cele din sectorul utilitatilor, au crescut cu aproape 50% in primele trei luni ale anului 2001. La sfarsitul lunii martie, datoriile acumulate de cele mai mari intreprinderi de stat se cifrau la 3,2 miliarde euro (7% din PIB). Situatia a continuat sa se deterioreze in trimestrul II din 2001. Progresele in domeniul disciplinei financiare a intreprinderilor va necesita majorarea in continuare a preturilor la energie, conform acordului incheiat cu Fondul Monetar International.
Intreprinderilor private le merge greu
In anul 2000, sectorul privat producea 65% din PIB. Cu toate acestea poate fi caracterizat ca subdezvoltat, intreprinderile de stat continuand sa joace un rol major in majoritatea sectoarelor economiei. Ponderea redusa a sectorului privat a condus la dezechilibre economice cu costuri sociale ridicate.
Mediul puternic inflationist are, la randul sau, o influenta negativa puternica asupra afacerilor private. Politica Guvernului fata de sectorul intreprinderilor a directionat deseori resurse in sprijinul celor de stat, in detrimentul capitalului privat. O serie de intreprinderi mari si ineficiente au continuat sa supravietuiasca si sa-si desfasoare activitatea prin absenta unor constrangeri bugetare ferme si, in multe cazuri, prin ajutorul direct al statului, constand, de regula, in anularea arieratelor fiscale si a altor datorii catre buget.
Sistemul financiar este subdezvoltat
El nu poate asigura o intermediere eficienta intre cei care economisesc si investitori. In iunie 2001, volumul total al activelor bancare reprezenta doar 24,7% din PIB-ul estimat, iar activitatea de creditare se cifra la doar 10,4% din PIB.
Saracii europei vor cu orice pret in UE
Aceasta este concluzia comuna a studiilor pe probleme de integrare. Delegatia Comisiei Europene si ESOMAR in Ungaria, CSOP in Romania, sub coordonarea TNS Factum din Republica Ceha, au ajuns la acest rezultat comun, obtinut prin cercetari separate. Privind procesul integrarii exclusiv prin prisma unor avantaje mai mult sau mai putin realiste (venituri comparabile cu cele din tari ca Germania, libera circulatie si posibilitatea de a munci in statele dezvoltate ale UE), romanii sunt, de departe, cei mai entuziasti de perspectiva aderarii la UE. In cazul unui referendum, 81% din ei s-ar pronunta favorabil, la fel si 71% din bulgari, urmati de slovaci (65%), sloveni (63%), turci (61%). Pe masura ce nivelul de trai din tarile candidate este mai ridicat, entuziasmul se pondereaza: se declara in favoarea integrarii 47% din cehi si 38% din estonieni. Romanii pro aderare sunt cu 10% mai multi fata de anul trecut, in timp ce numarul ungurilor dornici de integrare s-a micsorat cu 6%.
„Romanii nu vor avea salariile vesticilor”
Gheorghi Prisacaru, presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat
· Despre data aderarii la UE: „Sunt mai optimist decat Guvernul. 2007 este o tinta prea indepartata. Cred ca vom indeplini conditiile mai devreme.”
· Despre bunastarea romanilor in momentul aderarii: „Nu s-a pus nici o clipa problema convergentei nivelurilor de dezvoltare. Ceea ce ni se cere este convergenta structurilor economice: o economie de piata functionala si competitiva. Altfel devenim o colonie. Romanii nu vor avea salariile vesticilor, nici nivelul lor de trai.”
· Despre costurile integrarii: „Nu cred ca exista o cuantificare globala a costurilor materiale si sociale ale integrarii in UE.”
„Obiectivul de a adera in 2007 este ambitios”
Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti
· Despre data aderarii: „Guvernul Romaniei a stabilit 2007 ca termen limita pentru aderare si a elaborat un set de documente ce contin masurile si reformele care trebuie realizate astfel incat Romania sa indeplineasca criteriul economic de aderare. Aceste documente sunt perfectibile. Singura constanta ramane data de aderare fixa pentru 2007. Poate ca obiectivul de a adera in 2007 este ambitios, dar nu este nerealist.
· Despre influenta decalajului economic dintre Romania si statele membre UE: „Ceea ce conteaza este capacitatea de a instaura o economie functionand pe principii de piata, precum si de a respecta regulile jocului (respectiv aquis-ul). Orice economie capabila sa satisfaca aceste conditii este sortita sa se dezvolte intr-un ritm sanatos. Daca economia in cauza este prima sau ultima, in ceea ce priveste produsul national brut pe locuitor, comparativ cu alte state membre, are o importanta secundara. In plus, in UE exista o serie de mecanisme importante (cum sunt fondurile structurale), elaborate astfel incat sa reduca marile dezechilibre economice.r
r