România stă pe o adevărată comoară dacă ne uităm pe ultimele date transmise de Banca Națională a României în ceea ce privește rezervele valutare și rezervele de aur. La ce valoarea au ajuns acestea la finalul anului trecut?
La 31 decembrie 2021, rezervele internaționale ale României însumau 45,831 miliarde euro, din care 88,3 la sută reprezentau rezerve valutare și 11,7 la sută aur monetar, în creștere cu 3,313 miliarde euro față de sfârșitul anului 2020.
Valoarea rezervei de aur a crescut cu peste 200 de milioane de euro
Rezerva de aur s-a menținut la 103,64 tone, din care 61,24 tone se află în custodie la Banca Angliei. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României a înregistrat o creștere de 217 milioane euro față de finele anului 2020 (până la 5,356 miliarde euro), ca urmare a creșterii prețului aurului pe piețele internaționale, arată raportul anual al BNR, potrivit Mediafax.
Prețul unciei de aur a scăzut pe parcursul anului 2021 cu 3,6 la sută, cotația de închidere a zilei de 31 decembrie 2021 fiind de 1829,20 dolari americani. Raportat la moneda euro, prețul aurului s-a apreciat cu 3,5 la sută în anul analizat. Aurul și-a păstrat rolul de activ de siguranță și protecție împotriva inflației, fiind un activ care nu încorporează riscul de credit al nici unei țări, contribuind la diversificarea și îmbunătățirea riscului și datorită corelației inverse cu evoluția dolarului american și a corelației scăzute cu evoluția acțiunilor bursiere și a instrumentelor cu venit fix pe termen lung, arată raportul.
Principalele motive enunțate de băncile centrale în deciziile referitoare la menținerea unui stoc de aur ca parte a rezervelor internaționale rămân și conform datelor de specialitate publicate pe parcursul anului 2021, siguranța pe care o oferă pe perioadele de criză, moștenirea istorică, prezervarea valorii pe termen lung și lipsa riscului de credit.
Schimbare în clasamentul băncilor centrale care cumpără aur
Rolul aurului a fost reflectat și în ultimul sondaj publicat în anul 2021 de către World Gold Council în rândul a 56 de bănci centrale, 21 la sută dintre instituțiile respondente intenționând să-și mărească stocul rezervelor pe parcursul anului următor, având ca motivație principală menținerea incertitudinii generate de pandemia COVID-19. Începând cu anul 2010, profilul băncilor centrale din clasamentul cumpărătorilor de aur s-a schimbat.
Lista cumpărătorilor, dominată în mod obișnuit de țări cu economii emergente precum Rusia, Turcia, Kazahstan a fost completată, începând cu anul 2019, de alte bănci centrale care au redevenit cumpărători de aur după o perioadă lungă de absență și care au cumpărat mai mult de o tonă de aur. Pe parcursul anului 2021, printre principalii cumpărători se află: Thailanda (conduce clasamentul cumpărărilor de aur cu achiziții de 90,2 tone), India (77,5 tone), Ungaria (63 tone), Brazilia (62,3 tone), Uzbekistan (29,5).
Rezervele valutare au crescut în perioada de referință cu 3,096 miliarde euro, până la 40,475 miliarde euro la sfârșitul anului 2021. Principalii factori care au determinat variația rezervelor au fost: încasări aferente emisiunilor de obligațiuni interne și externe ale Ministerului Finanțelor, intrări în contul Comisiei Europene, rambursări aferente împrumuturilor și garanțiilor externe, plăți de dobânzi și rambursări de capital aferente datoriei publice denominate în valută, modificări ale rezervelor minime obligatorii constituite de instituțiile de credit.