România stă pe un sac de bani, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Mihai Călin Precup, în cadrul unui eveniment recent. De asemenea, el a mai spus că depinde de stat și de mediul privat ca aceși bani să fie transformați în proiecte concrete.
Potrivit lui Mihai Călin Precup, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, România are oportunitatea de a finanța proiecte concrete, deoarece bugetul de stat a alocat anul acesta o sumă record pentru investiții, echivalentul a 7% din PIB-ul țării.
În cadrul Forumului Investitorilor-2023 organizat de ziarul Bursa, Precup a declarat că anul acesta este un an de reziliență pentru România și că sectorul privat și guvernul trebuie să lucreze împreună pentru a transforma aceste finanțări în proiecte viabile.
El a citat exemple precum sursele bugetare, care se ridică la peste 100-115 miliarde de lei, și fondul PNRR, care are la dispoziție 29 de miliarde de euro pentru investiții în următorii cinci ani.
„Anul acesta este un an de rezilienţă, s-a dovedit şi anul trecut a fi unul, dar anul ăsta mai mult decât oricând. România stă pe un sac de bani, ţine doar de noi şi de privat să transformăm aceşti bani în proiecte concrete – şi vă dau câteva exemple. Vorbim de surse bugetare, anul acesta s-a alocat din bugetul de stat o sumă record pentru investiţii. Vorbim de 7% din PIB-ul României, undeva peste 100-115 miliarde de de lei. Avem bani din PNRR, 29 de miliarde de euro, care vor fi distribuiţi pe 5 ani pentru investiţii”, a spus acesta.
România are acces la fonduri de la instituții financiare internaționale
În plus, a subliniat că România are acces la fonduri de la instituțiile financiare internaționale, care devin din ce în ce mai mult parteneri ai guvernului român în finanțarea proiectelor de investiții. Potrivit lui Precup, provocarea constă în utilizarea eficientă a acestor fonduri în economia reală. De asemenea, a subliniat importanța parteneriatului, așa cum a menționat și ministrul Economiei, Florin Spătaru.
Precup consideră că găsirea de soluții și colaborarea mai strânsă cu sectorul privat sunt esențiale și că guvernul ar trebui să fie mai puțin sceptic atunci când se asociază cu companiile private.
El a adăugat că sectorul privat nu aduce doar capital, ci și expertiză în dezvoltarea proiectelor și monitorizarea pe termen lung (până la 20-30 de ani), precum și capacitatea de a implica instituțiile financiare internaționale în finanțare.
„Marea provocare este să tragem aceşti bani înspre economia reală. Un alt element cheie pe care l-a menţionat domnul ministru (Florin Spătaru, ministrul Economiei, n.r.) este parteneriatul. Cred că cheia este să găsim soluţiile şi să ne deschidem la minte şi să lucrăm mai mult cu privatul, să fim mai puţin suspicioşi atunci când statul intră într-un parteneriat cu un privat. Şi trebuie să înţelegem că privatul nu vine numai cu bani, ci vine şi cu expertiza de a pune pe picioare un proiect, de a monitoriza un proiect o perioadă lungă de timp, vorbim de 20-30 de ani şi poate, mai important decât orice, vine cu capacitatea de a duce la masă şi instituţiile financiare internaţionale.
Statul ar trebui să identifice principalele priorități de investiții
Potrivit secretarului de stat, statul ar trebui să identifice principalele priorități de investiții, cum ar fi infrastructura strategică, transporturile și telecomunicațiile, și să asigure finanțarea inițială. Pe de altă parte, sectorul privat ar trebui să contribuie cu expertiza sa pentru a asigura succesul proiectului și să își asume riscurile necesare.
El consideră că resursele financiare nu reprezintă o problemă, dar provocarea constă în reunirea expertizei necesare atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul sectorului privat pentru a realiza aceste proiecte.
De asemenea, el a menționat că prognoza de creștere economică a României, de 2,8%, este mai bună decât cea a majorității țărilor din Uniunea Europeană și din regiune, cum ar fi Polonia, care are o prognoză economică de 0,7% în acest an. Secretarul de stat a subliniat importanța finanțării proiectelor relevante pentru creșterea rezilienței economice a României și contribuția la investițiile structurale, indiferent de climatul economic internațional.
„Nu cred că avem probleme de natură a resurselor financiare. Marea provocare pe care o văd este de a coagula, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel de sector privat, expertiza necesară pentru a debloca aceste proiecte. Din punct de vedere al acestui an, cred că România va performa mult mai bine decât majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană şi chiar din regiune. Bugetul României a fost, în acest an, construit pe o previziune de creştere economică de 2,8%, mai puţin decât ne dă Fondul Monetar Internaţional, 3,1%, mai mult decât unele ţări din regiune, ca Polonia 0,7% previziune economică în acest an – şi mai mult decât media europeană 0,8%.
Deci, economia românească este deja într-o dinamică pozitivă de creştere. Cred că ţine doar de noi să aducem proiectele relevante pentru a fi finanţate şi a contribui la investiţii structurale pentru România, astfel încât rezilienţa economică a României să crească, indiferent că vorbim de perioade mai bune sau mai puţin bune la nivel internaţional, adică de criză sau de creştere economică”, a adăugat secretarul de stat.