România este cea mai neatractivă ţară pentru investiţii din Europa Centrală şi de Est, arată cele mai recente studii. Intens vehiculata majorare a taxelor va alunga atât potenţialii investitori, cât şi pe cei existenţi.
Studiile publicate în iunie 2010 de institutul IRECSON şi Camera de Comerţ Germană (AHK) plasează România pe ultimul loc în clasamentul atractivităţii pentru investiţii între ţările Europei Centrale şi de Est, după Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia şi chiar Bulgaria.
Nici alte studii anterioare nu creditau România ca o destinaţie foarte prietenoasă cu investitorii. Însă atât în raportul Doing Business 2010 al Băncii Mondiale, cât şi în Index of Economic Freedom 2010 al Heritage Foundation, România surclasa Polonia şi Bulgaria.
Criza financiară şi, mai ales, reacţiile guvernelor faţă de aceasta se pare că au trimis România mult în urma statelor din regiune, iar competiţia pentru atragerea finanţărilor se profilează din ce în ce mai dificilă. Contextul economic actual face mai necesară ca oricând atragerea capitalului străin. În cazul României, după cum arată şi cifrele bugetare şi după cum apreciază şi analiştii economici, relansarea economică depinde substanţial de investiţii străine, pe măsură ce Guvernul abia reuşeşte, împrumutându-se masiv, să acopere cheltuielile curente. Care sunt însă armele în lupta pentru aducerea investitorilor? Oamenii de afaceri privesc în ansamblu destinaţia pentru investiţii luând în calcul atât politicile de stimulare economică, sistemul de taxe, cât şi infrastructura, obţinerea autorizaţiilor, încheierea contractelor, creditarea, dar şi climatul politic, stabilitatea guvernării, coerenţa administrării. Evident că fiind parte a Uniunii Europene şi având sisteme administrative, juridice şi fiscale similare celorlalte ţări din regiune, România are nevoie de avantaje care să o diferenţieze în competiţia pentru câştigarea investiţiilor.
Punctele tari ale României
„Când mergeţi la cumpărături, căutaţi produsele cu preţ redus, aşa se întâmplă şi cu investitorii: caută teritorii în care se pot obţine nişte condiţii mai bune“, spune Mihaela Mitroi, partner PwC. „Dacă se vor mări taxele, cred că va fi dificil să găsim alte elemente de atractivitate în competiţia în care ne vom afla cu ţările din centrul şi estul Europei“, precizează aceasta.
Nivelul taxelor este factorul diferenţiator pentru România faţă de ţările vecine din UE. În opinia experţilor, fiscalitatea mai scăzută, costul forţei de muncă (însemnând în primul rând salariile, dar şi taxele aferente), precum şi calificarea acesteia în raport cu salariile sunt încă puncte tari. Avantajele trebuie nu doar păstrate, ci şi multiplicate. Or, România pare a fi într-o situaţie financiară atât de grea încât spectrul majorării taxelor este tot mai aproape.
Atât ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, cât şi guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, sugerează o posibilă majorare a taxelor dacă finanţele publice nu se vor redresa, iar creşterea economică nu va reveni pe plus anul viitor. Nesiguranţa indusă de fragilitatea politicilor publice influenţează decisiv intenţiile investitorilor. „Chiar dacă nivelul salariilor este scăzut şi chiar dacă nivelul taxelor nu este cel mai ridicat din Europa, în condiţiile de instabilitate economică şi politică, niciun investitor străin nu se arată interesat“, spune Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
Stabilitatea politică şi, în consecinţă, cea a politicilor fiscale şi economice sunt chiar mai importante pentru investitori decât nivelul taxării, este opinia unanimă a consultanţilor în afaceri. „Factorul principal care influenţează decizia de investiţie a unui investitor străin este, pe lângă povara fiscală în sine, predictibilitatea deciziilor publice care este esenţială în construirea unui plan de afaceri serios, pe termen lung, de exemplu cinci ani“, consideră Ruxandra Jianu, partner Biriş Goran.
Competiţia cu vecinii
„Decizia investiţională, şi aşa afectată, va fi îndreptată spre ţări unde există stabilitate sau în care se iau măsuri de stimulare, şi nu spre ţări unde rezultatul investiţiei se poate transforma, de la un an la altul, din profit în pierdere“, explică aceasta.
Prima ţară din regiune care anunţă scăderi de taxe şi facilităţi fiscale, după debutul crizei, este Ungaria, aceeaşi ţară care la începutul anului majora TVA. Noul guvern vrea să schimbe direcţia politicilor publice, în condiţiile în care şi pentru o taxă recent introdusă pentru activităţile instituţiilor financiare investitorii din domeniu au ameninţat cu retragerea. „O problemă ar fi cota de 16% aplicată profiturilor, care, în condiţiile în care în Bulgaria este de 10%, ca şi în Ungaria pentru companiile cu o anumită cifră de afaceri, nu mai poate fi considerată tocmai atractivă. În contextul noilor modificări, există riscul ca România să fie cea mai puţin atractivă pentru investitorii străini în comparaţie cu Ungaria şi Bulgaria“, spune Ioana Gheorghe, supervising senior Mazars.
„România trebuie să îşi menţină gradul de atractivitate regional întrucât suntem într-o competiţie acerbă pentru atragerea de investiţii străine. Primul lucru la care se uită investitorii este nivelul impozitelor şi taxelor (impozit pe profit, TVA, impozit pe venit şi, mai ales, contribuţii sociale pentru a estima costul forţei de muncă), precum şi cât de stabil şi predictibil este sistemul fiscal“, este de părere Daniel Anghel, partner PwC.
Costul forţei de muncă este încă, potrivit experţilor, un plus pentru România, deşi fiscalizarea este ridicată din cauza contribuţiilor de asigurări. „Creşterea fiscalităţii ar reprezenta un factor descurajator pentru investitorii străini care ar putea să ia în calcul relocarea unor investiţii efectuate deja în România în alte ţări din jur sau să nu mai considere România una din locaţiile preferate. Totuşi, să nu uităm că povara fiscală reprezintă doar un element de cost pentru un investitor, şi România prezintă încă avantaje comparativ cu multe state UE în ce priveşte accesul la o forţă de muncă educată şi costuri mai reduse“, apreciază Adrian Rus, tax senior manager, Ernst&Young.
Avantajele României pălesc însă în faţa slăbiciunilor care s-au accentuat odată cu declanşarea crizei. Potrivit studiului „Anuarul competitivităţii economice 2010“, realizat de institutul IRECSON, care plasează România pe ultimul loc în regiune, principalele puncte slabe sunt lipsa specialiştilor în domeniul finanţelor, adaptarea dificilă a companiilor la schimbările pieţei, lipsa de transparenţă a instituţiilor financiare, scăderea pieţei bursiere, dar şi investiţiile directe mici în afara ţării, încasările slabe din turism, creşterea reală a PIB, lipsa de deschidere a contractelor publice pentru toţi ofertanţii.
Pe de altă parte, raportul Camerei de Comerţ Germane (AHK), care evaluează România ca fiind tot cea mai puţin interesantă din regiune pentru investitori, notează că sistemul fiscal şi povara fiscală totală primesc cea mai proastă notă dintre ţările Europei Centrale şi de Est, alături de Ungaria. „Primul lucru la care se uită investitorii e nivelul impozitelor. După aceea, întreabă cât de împovărător este sistemul de administrare a acestora, iar în ceea ce priveşte administraţia şi controlul fiscal, cred că mai sunt paşi de făcut astfel încât să nu fie o piatră de moară legată de gâtul contribuabilului“, spune Daniel Anghel.
Povara statului
Scăderea volumului investiţiilor atât în 2009 comparativ cu 2008, cât şi în 2010 comparativ cu 2009 este foarte mare. Investiţiile directe atinseseră, în 2008, cifra-record pentru România de 9,49 miliarde de euro. În 2009, s-au înjumătăţit la 4,89 miliarde euro, iar în primele patru luni din acest an au fost de numai 1,13 miliarde euro.
Având în vedere că statul cheltuieşte covârşitor pentru salarii, pensii, indemnizaţii, ajutoare sociale şi dobânzi, în total peste 65% din buget, speranţa mediului de afaceri din România ca Guvernul să contribuie la redresarea economică, după cum reiese şi dintr-un studiu Deloitte, potrivit căruia 34% dintre directorii executivi din marile companii se aşteaptă la stimulente guvernamentale, este deşartă.
Reprezentanţii AmCham văd mai degrabă posibilă şi, evident, necesară o reformă a politicilor publice, cum ar fi adoptarea bugetului de stat multianual care i-ar permite unui potenţial investitor să-şi consolideze propria strategie de dezvoltare, înfiinţarea unui ghişeu unic pentru investitori după modelul din Cehia sau Polonia şi reducerea birocraţiei.
Fiscalitatea, o necunoscută
Experţii PwC au, la rândul lor, o serie de propuneri: înlesnire la plata obligaţiilor fiscale pentru cei care vin şi declară din proprie iniţiativă existenţa unor obligaţii restante, valorificarea poziţiei geografice a României între Europa şi Asia, prin portul Constanţa, reguli mai permisive pentru regimurile vamale ale unor categorii de produse, rambursarea mai rapidă a TVA şi rambursarea acesteia cu control ulterior pentru marea majoritate a companiilor, diminuarea cerinţelor de raportare astfel încât să scadă costurile administrative ale firmelor.
Consultanţii spun că, potrivit propriei lor experienţe, ar putea fi corectată legislaţia în câteva domenii care trezesc, de regulă, nemulţumirea investitorilor: fiscalitatea prea ridicată pentru forţa de muncă, lipsa unei legislaţii a holdingului sau dubla impozitare a profitului.
„Se poate gândi un sistem de corelare între impozitul pe profit şi cel pe dividende, astfel încât cota marginală de impunere a profitului să nu depăşească 16% pentru că acum ajunge la aproximativ 29,44%“, arată Ruxandra Jianu.
Dincolo de aceste îmbunătăţiri ale legislaţiei existente sau măsuri de încurajare a investiţiilor, principala aşteptare a mediului de afaceri este ca actualul nivel al taxelor să nu fie majorat. Din păcate, politica fiscală, destul de stabilă în ultimii patru ani, a devenit o necunoscută. Menţinerea cotei de 16% şi a TVA de 19% depind de mult prea mulţi factori, aşa cum reiese din declaraţiile oficialilor: de nivelul deficitului, de acordul cu FMI şi UE, de cât reuşeşte statul să se mai împrumute şi la ce costuri, de creşterea negativă a PIB şi altele. Semnalele de la Bucureşti nu fac, în acest caz, decât să descurajeze eventualele decizii de investiţii şi să depuncteze România în percepţia oamenilor de afaceri, aşa cum este ea surprinsă şi în studiile de specialitate.
Dacă vom avea o recesiune de -2, -3, -4%, discutăm deja de un alt scenariu (majorarea taxelor n.r.).
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice
1,13 miliarde de euro au fost investiţiile străine din primele patru luni din 2010, cu 36% mai mici decât în perioada similară a anului trecut
Cehia
– Este cea mai atractivă ţară din Europa Centrală şi de Est pentru investiţii
– A obţinut o creştere economică de 1,1% în primul trimestru din 2010 şi nu a înregistrat dezechilibre majore, nefiind nevoită să apeleze la un împrumut extern
Polonia
– Reprezintă un exemplu de gestionare a crizei economice pentru ţările din regiune
– Creşterea economică de 3% din primul trimestru a fost cea mai ridicată din zonă
– A lansat un plan de privatizare a 20 de companii de stat, atrăgând interesul multor investitori
Ungaria
– Noul guvern a anunţat un plan de stimulare fiscală
– Intenţionează să introducă, treptat, cota unică de 16% pe venit
– Impozitul pe profit ar urma să scadă la 10% pentru firmele cu un profit anual mai mic de 1,7 milioane de euro
Slovacia
– Alături de Cehia, se plasează cel mai bine, dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, în clasamentele competitivităţii economice
– Integrată în zona euro, Slovacia menţine cota unică de impozitare şi a avut creştere economică de 0,8% în primul trimestru
Bulgaria
– Alături de România, Bulgaria a înregistrat creştere negativă de 4% în primul trimestru din 2010
– Nu a avut nevoie de finanţare externă datorită politicilor bugetare care au ţinut strâns deficitul
– Are o fiscalitate mult mai avantajoasă decât România, atât ca nivel al taxării, cât şi ca mod de administrare pentru firme
România
– A fost nevoită să se împrumute de la FMI, ca şi Ungaria, în vreme ce restul ţărilor au gestionat mai bine finanţele publice
– A înregistrat a treia mare scădere a PIB din UE în primul trimestru, de 3,2%
– Deşi a anunţat un plan dur de tăiere a cheltuielilor, ar putea majora taxele în perioada următoare
