România, povara unei taxe uriașe pe plasticul nereciclat. Problema tratării deșeurilor la nivel european
România a plătit până acum un miliard de euro sub forma taxei pe plastic nereciclat, iar săptămâna trecută a mai achitat trei milioane de euro pentru Cauza 109, referitoare la depozitele de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase neecologizate. Anunțul a fost făcut joi de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Comisia Europeană cere explicații României pentru netratarea deșeurilor înainte de depozitare, o practică identificată în patru depozite. Deși ar trebui să fie o excepție, în realitate, aceasta pare regula, iar respectarea obligațiilor legale este rară.
Ministrul Mediului avertizează că amânarea măsurilor și evitarea taxelor mai mari au generat datorii uriașe. România a plătit deja un miliard de euro pentru plastic nereciclat și recent încă trei milioane pentru depozite neecologizate, bani care ar fi putut reduce deficitul și sprijini investițiile.
„Ne întreabă Comisia şi Curtea Europeană de Justiţie, mai nou, de ce nu tratăm deşeurile înainte de a le depozita, pentru că au informaţii că în patru depozite din România se întâmplă chestia asta. În opinia Comisiei, excepţia e legată de acea situaţie în care nu tratezi când, de fapt, ştim cu toţii că în România excepţia e mai degrabă atunci când autorităţile locale îşi fac datoria şi tratează şi stabilizează deşeurile înainte de a le depozita.
Dacă până acum ne-am tot alintat, am tot spus că avem alegeri şi nu putem amenda cetăţenii şi nu putem mări taxa de salubritate, toate aceste lucruri ajung, din păcate, la o scadenţă. Vorbim despre sume foarte mari de bani pe care statul român le plăteşte pe Cauza 109, cu depozitele de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase, neecologizate. Săptămâna trecută am mai plătit încă trei milioane de euro şi sper să nu greşesc. Plătim milioane de euro, bani cu care am fi putut să nu fi ajuns în această situaţie, erau bani cu care am fi putut să le ecologizăm la timp.
Trei milioane de euro par o glumă în comparaţie cu un miliard de euro pe care l-am plătit până acum taxă pe plastic nereciclat. Asta pare să nu îngrijoreze pe nimeni, nici vreun minister, ca să nu numesc unul anume, însă în situaţia economică în care ne aflăm, eu cred că un miliard de euro pe care România ar fi putut să nu-l fi plătit dacă ne-am fi făcut cu toţii treaba, ar fi făcut o mare diferenţă în deficit şi în investiţii”, a explicat ministrul.
Fechet a subliniat că, în contextul economic actual, această sumă ar fi putut fi investită pentru a reduce deficitul bugetar și pentru proiecte de dezvoltare.
Cine va plăti penalitățile costurile acestor penalități
Ministrul a precizat că urmează discuții despre cine ar trebui să suporte costurile acestor penalități: producătorii, primăriile sau statul român.
„Cred că urmează foarte rapid o nouă discuţie legată de aceşti bani, şi anume cine trebuie să-i plătească în viitor: producătorii, primarii sau în continuare statul. Rămâne de văzut, dar e puţin probabil ca lucrurile să continue aşa cum sunt (…) Mi-a venit astăzi o adresă prin care suntem înştiinţaţi că avem o nouă procedură de infringement şi de transpunere a „Single-use plastic”.
N-am apucat să aprofundez subiectul, dar sper că se referă la modalitatea în care am transpus legislaţia, şi nu la modalitatea în care aplicăm legislaţia, pentru că asta ar fi tragic să constate şi Comisia ceea ce noi ştim deja, şi anume că în materia deşeurilor şi în materia gestionării deşeurilor, chiar şi în materia tratării deşeurilor, când legislaţia e bine transpusă, practica ne omoară.
Cu alte cuvinte, şi când stăm bine la capitolul teorie, în viaţa reală dacă mergi la ţară sau la oraş, în materia colectării, în materia sortării, în materia tratării şi până la depozitare, hai să spunem, ca să nu ne facem de râs, că sunt multe lucruri pe care am putea să le îmbunătăţim. Asta se reflectă şi în multitudinea de proceduri de infringement pe care le avem deschise în legătură cu deşeurile”, a precizat demnitarul.
Donald Trump, plasticul și glumele pe tema UE
Mircea Fechet a abordat și decizia fostului președinte american Donald Trump de a reintroduce paiele de plastic pe piață.
Ministrul a recunoscut că a văzut numeroase glume pe această temă, la care, în calitate de ministru al Mediului, a râs mai puțin, deși a admis că unele i s-au părut amuzante.
El a făcut referire la o glumă legată de competiția dintre Statele Unite și China în domeniul tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială, în care cele două puteri se întreceau în dezvoltarea celor mai avansate instrumente și în capacitatea de a trimite și recupera rachete din spațiu. În tot acest timp, UE „a reuşit să inoveze doar modul în care nu mai cade dopul de la PET”, se arăta în gluma respectivă.
„Am văzut şi decizia preşedintelui Donald Trump de a reintroduce paiele de plastic. Probabil că aceste semnale politice vor influenţa, fără îndoială, şi ceea ce se întâmplă în Europa. E adevărat că am văzut multe glume la care eu, în calitate de ministru al Mediului, am râs mai puţin, dar la unele dintre ele trebuie să admit că am râs.
Una era referitoare la faptul că se bat între ele Statele Unite şi China în tehnologii legate de Inteligenţa Artificială, cine are cel mai bun instrument de Inteligenţă Artificială, cine reuşeşte să trimită mai eficient tot felul de rachete în spaţiu şi să le aducă înapoi pe Pământ…
Timp în care Uniunea Europeană a reuşit să inoveze doar modul în care nu mai cade dopul de la PET şi, mai nou, cum să nu folosim produsele de unică folosinţă de plastic. În acelaşi timp, dincolo de glumă, uitându-ne la impactul plasticului asupra mediului, la Congresul Dunărenilor, de săptămâna aceasta, de la minister, am discutat şi despre cantitatea de microplastic transportată pe Dunăre, ce ajunge în fiecare an în Deltă sau în Marea Neagră”, a afirmat ministrul Mediului.
Taxa pe plastic în Uniunea Europeană
Taxa pe plastic, cunoscută ca „Contribuția Națională pentru Plastic”, a fost introdusă de Comisia Europeană în 2021. Regulamentul UE nr. 2021/770 stabilește că suma datorată anual este calculată în funcție de cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate.
Această taxă este menită să reducă utilizarea plasticului și să stimuleze reciclarea, însă impactul financiar asupra României este considerabil. Experții din domeniul mediului atrag atenția asupra necesitatății unor politici mai eficiente pentru gestionarea deșeurilor și prevenirea unor penalități viitoare.
Gestionarea deșeurilor și responsabilitatea producătorilor
Problemele de mediu, inclusiv gestionarea deșeurilor și responsabilitatea extinsă a producătorilor, sunt discutate joi de către autorități, companii de reciclare și salubrizare în cadrul evenimentului Pria Environment.
Evenimentul reunește factori de decizie din sectorul public și privat, abordând soluții pentru creșterea ratei de reciclare și reducerea impactului deșeurilor asupra mediului.
Concluzia principală a discuțiilor este că, fără o implicare mai fermă a autorităților locale și o colaborare mai strânsă cu sectorul privat, România va continua să plătească penalități semnificative, afectând bugetul și resursele pentru investiții sustenabile.
