Bogdan Aurescu, ministrul român al Afacerilor Externe, a transmis, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE de la Bruxelles, că este necesar ca Uniunea Europeană să solicite Rusiei să-şi asume responsabilitatea de a asigura o investigaţie imparţială, transparentă şi cuprinzătoare a cazului Aleksei Navalnîi, menţionând necesitatea examinării posibilităţii de a adopta eventuale măsuri restrictive.

Ministrul Bogdan Aurescu a avut o intervenţie la punctul „Afaceri curente”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

Şeful diplomaţiei din România s-a referit la relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, la cazul Navalnîi, evidenţiind „necesitatea ca UE să solicite Rusiei să-şi asume responsabilitatea de a asigura o investigaţie imparţială, transparentă şi cuprinzătoare a cazului şi să coopereze deplin cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice”, menţionează MAE.

De asemenea, ministrul Aurescu s-a alăturat celorlalţi miniştri care au arătat că este util ca UE să adopte o poziţie activă cu privire la acest subiect şi să examineze posibilitatea de a adopta eventuale măsuri restrictive, dacă va fi necesar. Oficialul român s-a referit şi tensiunile din Mediterana de Est, reiterând apelul la detensionare şi dezescaladare.

Aurescu a susţinut eforturile diplomatice ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Josep Borrell, ale Preşedintelui Consiliului European şi ale Germaniei în scopul reluării dialogului direct, pledând pentru o abordare echilibrată care să permită crearea spaţiului politic pentru negocieri, mai precizează sursa citată.

Ce poziţie a luat Bogdan Aurescu referitor la situaţiile din Libia şi Belarus

În ceea ce priveşte situaţia din Libia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanţa unităţii UE privind dosarul libian, pe toate componentele sale.

„România susţine eforturile ONU şi ale Germaniei de mediere în cadrul dosarului”, a transmis Aurescu, apreciind necesară folosirea „ferestrei de oportunitate generate de acordul de încetare a focului, care reprezintă o etapă către trecerea spre discuţii politice de substanţă, de natură să ducă la o soluţionare durabilă a conflictului”, arată MAE.

Poziţia părţii române în privinţa relaţiilor UE-Uniunea Africană este în sensul încheierii unui Acord Post-Cotonou modern şi ambiţios, fiind necesară consolidarea şi adaptarea strategiei de comunicare faţă de Africa, având în vedere că UE este cel mai mare donator pentru Africa, a mai transmis şeful diplomaţiei române, conform sursei citate.

De asemenea, ministrul român a transmis solidaritatea României cu societatea civilă din Belarus, care îşi apără drepturile, în ciuda represiunilor şi a subliniat că sancţiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând, în conformitate cu cele discutate şi agreate la reuniunea Gymnich de la Berlin, orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluţii nedorite.

Ministrul Bogdan Aurescu a menţionat sprijinul acordat deja de România pentru societatea civilă şi mass-media independentă din Belarus şi a subliniat necesitatea continuării asistenţei UE pentru acestea. El a informat în privinţa susţinerii părţii române pentru o misiune OSCE de facilitare a dialogului naţional şi a prezentat Declaraţia Comună a Preşedinţilor României, Poloniei şi Lituaniei privind Belarus, accentuând este necesară elaborarea unui pachet de asistenţă economică pentru Belarus, după cum se propune în Declaraţia Comună, transmite Agerpres.

Ce alte subiecte de interes au mai atins miniştrii de Externe ai ţărilor membre UE

De asemenea, miniştrii de Externe europeni au dezbătut şi alte subiecte de actualitate, precum situaţia din Liban, relaţiile UE-China, situaţia din Hong Kong şi situaţia din Venezuela, mai precizează sursa citată.

MAE menţionează că, în cadrul dejunului de lucru, miniştrii de externe au dezbătut relaţiile UE cu vecinătatea sudică.

„Poziţia părţii române este că discuţia pe acest subiect este oportună, la aniversarea a 25 de ani de la lansarea Procesului Barcelona, dar şi în contextul adoptării Instrumentului de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (NDICI). De altfel, regiunea se confruntă cu provocări complexe, sprijinul UE fiind esenţial. Viitorul relaţiilor cu regiunea ar trebui să ţină cont de cele mai urgente preocupări ale vecinătăţii sudice, instabilitatea şi insecuritatea care afectează o serie de state ale regiunii având un impact negativ şi asupra UE. De asemenea, identificarea modalităţilor de revitalizare a parteneriatului cu regiunea trebuie să ia în calcul impactul pandemiei de COVID-19, cu accent prioritar pe refacerea economiilor din vecinătatea sudică prin utilizarea mecanismelor şi instrumentelor financiare existente”, mai arată MAE.