În timp ce producătorii autohtoni nu au mai reuşit să exporte în 2014 mere, pere şi vişine ca în anii trecuţi din cauza embargoului rusesc, ţara noastră continuă să exporte anual fructe exotice în valoare de câteva milioane de euro.
În ciuda faptului că în România nu sunt crescute banane, portocale, mandarine sau kiwi, valoarea exporturile de fructe exotice se află la un nivel asemănător cu cea a exporturilor de mere, pere, cireşe sau vişine. Potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea Capital, în 2014, exporturile de banane, portocale, mandarine şi kiwi au ajuns la o valoare de 1,9 milioane de euro. În timp ce exporturile de fructe româneşti (mere, pere, cireşe şi vişine) au totalizat 2,86 milioane de euro.
Exporturile în scădere, iar importurile în creştere
Anul trecut a fost unul destul de dificil pentru producătorii români de legume şi de fructe, iar situţia s-a înrăutăţit din vara anului trecut, de când a fost instaurat embargoul rusesc. Refuzul Rusiei de a mai primi produse alimentare din Europa a avut un impact puternic asupra sectorului. În timp ce piaţa autohtonă a fost invadată de fructe de calitate a doua, la preţuri mult mai mici decât cele practicate de producătorii din România, exporturile s-au prăbuşit, fiind înregistrată o scădere de aproape 50%.
Cea mai dezastruoasă situație a fost raportată în cazul exporturilor de mere. Valoarea acestora a scăzut cu 60%, de la 4,2 milioane de euro, în 2013, la 1,8 milioane de euro anul trecut. Aceasta, în situația în care cantitatea exportată s-a diminuat cu doar o treime.
Când vine vorba de banane, cantitatea exportată s-a redus cu doar 4%, de la 1,1 milioane de kilograme la 1,05 milioane de kilograme. Și în acest caz, valoarea exporturilor s-a redus cu 40%, de la 1,88 mil. euro în 2013 la 1,05 mil. euro.
Tot anul trecut, importurile de mere, pere, cireşe şi vişine au crescut cu 23% în cantitate şi cu 8,6% în valoare. În 2014, România a importat peste 71 de milioane de kilograme de mere, în valoare de 22,4 milioane de euro. În timp ce importurile de fructe exotice s-au majorat cu 8% atât în cantitate, cât şi în valoare.
Specialiştii explică cifrele din statistici legate de exporturile mari de fructe exotice prin „nişte şiretlicuri“. „Acestea sunt mânării comerciale. Fructele exotice sunt importate, iar apoi iau calea exporturilor“, ne-a spus Aurel Tănase, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.
Tentative de a creşte fructe exotice
Astfel se explică situația în care România a ajuns exportator de fructe exotice, având în vedere faptul că, în prezent, în România există doar câteva suprafeţe mici pe care sunt plantate banane sau curmale, doar în scop experimental. Profesorul Florin Stănică, împreună cu cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV), a plantat pe câţiva metri pătraţi fructe exotice. Prima dată a sădit kiwi în 1993, la Facultatea din Constanţa. În aceeaşi perioadă a fost înfiinţată o altă cultură de kiwi la Ostrov. Între timp, suprafața cultivată a fost vândută, iar noul proprietar nu a mai vrut să crească fructe exotice.
Câţiva ani mai târziu au fost aduse și primele curmale din China, iar mai apoi, din America – banana nordului. În prezent, fructele exotice sunt plantate în Moara Vlăsiei şi în Bucureşti. Profesorul susţine că bananele sunt în primul an de producţie. „Am plantat acum doi ani, iar acum suntem la primul an de producţie. În toamnă vom vedea primele fructe“, ne-a spus Stănică.
Banana nordului este un fruct aparte, cu un gust plăcut – o combinație aromată de ciocolată și vanilie, având și un conținut foarte bogat în potasiu, dar și vitaminele A și C, precum și aminoacizi, dintre care doi esențiali. Banana nordului arată diferit faţă de bananele clasice, pe care le știm noi din magazine. Acest fruct seamănă mai mult cu mango, dar are un gust foarte asemănător cu cel al bananei.
La USAMV se cultivă patru soiuri dintre cele câteva sute de soiuri de curmal din China. Această plantă are un conținut foarte mare de vitamina C, de câteva ori mai mare decât lămâia. Cantitate de vitamina C din câteva curmale în stare proaspătă este asemănătoarea cu cea dintr-o pastilă cu vitamina C. Deşi, în prezent, românii sunt reticenţi să cultive fructe exotice, profesorul Florin Stănică susţine că acestea vor stârni mai mult interesul fermierilor în următoarea perioadă. Astfel, când fructele exotice vor ajunge să fie produse pe scară largă şi în România, aceste culturi vor putea deveni afaceri profitabile, mai ales că la toate fructele exotice, costurile de întreținere sunt minime.
