Chiar dacă investițiile în lingouri de aur au început să devină din ce în ce mai interesante pentru români, mini-lingouri vânzându-se și la liber prin Piraeus Bank, în România, nu există nici o autoritate care să certifice metalul preţios, fapt care aduce o pierdere de 1%-2% vânzătorilor de aur români și implicit un preț de vânzare mai mare al acestuia.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Mugur Șteț, ne-a declarat că „BNR nu mai certifică lingourile de aur de când au fost închise porțile producătorului de aur din România Phoenix Baia Mare”. Într-adevăr, din 2002, în urma unor privatizări oneroase, România a pierdut certificatul de “good delivery”, care îi asigura încă din 1972 prezența pe lista de producători de aur. Acesta însemna că fiecare lingou românesc (turnat la combinatul metalurgic din Baia Mare) se înscria în standardele acceptate de London Bullion Market Association – organismul care reglementează piața metalelor prețioase la nivel mondial.
Aurul prelucrat la Baia Mare avea forma clasică de lingou, cu greutatea standard (între 10,9 și 13,4 kilograme, în funcție de conținutul de aur pur), avea concentrația potrivită (de 995,09‰ aur pur), era marcat cu un număr de ordine, precum și două poansoane – unul care nominaliza întreprinderea producătoare și unul al Băncii Naționale a României.
Toate aceste însemne sunt obligatorii și în prezent pentru ca lingourile să poată fi tranzacționate pe orice piață, la prețul oficial stabilit de bursa londoneză. Aici trebuie adăugat faptul că, fără a avea certificatul „good delivery", un producător de aur nu-și poate vinde lingourile decât plătind expertize și, oricum, la un preț mai mic decât cel oficial. Pierderile unui producător de aur se cifrează la 1-2% din prețul de referință de pe piața londoneză, fapt care se traduce și în prețul de vânzare al aurului către populație. Constantin Cerbulescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ne-a declarat la rândul său că,
“Potrivit OG 190, ANPC are dreptul doar să marcheze și să verifice bijuteriile din metale și pietre prețioase, nu să certifice aurul de 24 de karate”. Totuși achiziția de lingouri de aur continuă atât la nivelul băncii centrale pentru constituirea rezervei cât și la nivelul băncilor comerciale care au dreptul să vândă clienților lor aur drept formă de investire și în formă fizică.
În general, achiziția aurului se face prin băncile mamă care beneficiază de lingouri certificate din țara de origine. Pe aeroportul din Viena poți cumpăra din magazin mici lingouri de aur. La noi doar la unele sucursale ale Piraeus Bank aurul poate fi cumpărat ca și cum ai cumpăra euro sau dolari. Lingourile mici puse în vânzare de banca grecească au o puritate de 999 ‰ (24 Karate), sunt disponibile în greutate de 5, 10, 20, 50, 100, 250, 500 grame și chiar de un kilogram și beneficiază de certificate individuale emise de bănci elvețiene.
Achiziţiile de lingouri de aur au crescut în 2011 cu peste 33% față de 2010, la aproape 1.200 de tone, în special în China, Germania, Elveţia şi Austria, potrivit unui studiu întocmit de Thomas Reuters. Achiziţiile de aur ale Asiei de Est s-au ridicat la 456 de tone, în timp ce Vestul a cumpărat 335 de tone, iar India – 297 de tone.