România vizează 2.500 MW noi în sistemul energetic până în 2025
România îşi propune să adauge 2.500 MW noi la sistemul energetic naţional până în 2025, prin investiţii în proiecte precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi iniţiative private cofinanţate prin PNRR. Ministerul Energiei subliniază că energia trebuie să fie „sigură, accesibilă ca preţ şi cât mai curată”.
Proiecte cheie pentru extinderea capacităţilor energetice
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că energia este esenţială pentru economie şi pentru asigurarea unui nivel de trai decent. El a evidenţiat perspectivele pozitive pentru 2025, după ce în 2024 s-a înregistrat un record cu 1.200 MW noi puşi în funcţiune, propunându-şi dublarea acestei performanţe.
Burduja a accentuat importanţa creşterii capacităţii de producţie pentru reducerea facturilor la energie, afirmând că proiectele mature din acest domeniu sunt accelerate şi că succesul depinde de un parteneriat solid cu sectorul privat.
„Energia este inima economiei. Fără energie sigură şi ieftină, nu există un nivel de trai decent şi nici dezvoltare economică. 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele şi proiectele confirmă acest lucru.
După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200 MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă în acest an. Asta înseamnă nu doar capacităţi noi de producţie, ci şi un pas important spre independenţa energetică a ţării noastre. Sunt proiecte mature, pentru care accelerăm ritmul de implementare.
Soluţia pentru facturi mai mici nu este intervenţia constantă a statului pe piaţă, ci creşterea capacităţii de producţie de energie. Aceasta este misiunea noastră, iar pentru asta avem nevoie de un parteneriat onest şi serios cu mediul privat”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Printre proiectele majore care vor contribui la atingerea acestui obiectiv se numără:
- Finalizarea centralei pe gaz de la Iernut (430 MW), un proiect strategic relansat, cu termen estimat în iunie 2025.
- Punerea în funcţiune a hidrocentralei Răstoliţa (30 MW), ce va asigura flexibilitate pentru acoperirea vârfurilor de consum.
- Centrala în cogenerare de la Năvodari (80 MW), un proiect modern şi aşteptat de industrie.
- Proiecte private sprijinite prin PNRR, care pot adăuga între 1.200 şi 1.500 MW din surse regenerabile şi alte tehnologii moderne.
Un alt proiect de anvergură este termocentrala pe gaz de la Mintia, unde primii 1.000 MW ar putea fi conectaţi la sistemul naţional până la finalul anului 2025. Cu o capacitate totală de 1.750 MW, aceasta va fi cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Turbinele au fost deja livrate, iar lucrările sunt în desfăşurare.
Creşterea capacităţii de stocare şi securitatea energetică
Ministerul Energiei estimează că, în 2025, capacitatea de stocare în baterii se va dubla, atingând 400-500 MWh, prin proiecte cofinanţate din PNRR. Aceste investiţii vor contribui semnificativ la securitatea energetică, aducând cel puţin 600 MW de producţie în bandă, parte din cei 2.500 MW noi prognozaţi.
În paralel, România continuă implementarea unor proiecte strategice, cum ar fi exploatarea gazelor din Neptun Deep şi Caragele, dezvoltarea programului nuclear civil şi susţinerea fabricilor de producţie pentru panouri fotovoltaice şi baterii.
“Anul 2025 vine cu o asumare clară: un sistem energetic mai puternic, capabil să sprijine dezvoltarea economică a României şi să ofere cetăţenilor acces la energie sigură şi accesibilă.
Ministerul Energiei îşi reafirmă angajamentul pentru continuarea revoluţiei energetice începute în ultimii ani, cu sprijinul a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile atrase deja în România, pentru binele tuturor românilor şi competitivitatea companiilor româneşti”, se mai arată în comunicat.
