Marcel Ciolacu a efectuat o vizită la Bruxelles. Ce spune despre riscul de a pierde fonduri europene
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, de la Bruxelles, că România trebuie să găsească o soluție pentru a nu pierde cele 500 de milioane de euro din fonduri europene. Acesta susține că țara noastră riscă să piardă acești bani dacă nu va fi schimbat modul de taxare pentru firmele mici.
Ciolacu a explicat că această problemă trebuie rezolvată în conformitate cu cerințele pe care le-a impus Uniunea Europeană. Acesta spune că Guvernul va analiza toate opțiunile disponibile pentru a se asigura că România nu pierde aceste fonduri care sunt extrem de esențiale pentru dezvoltare.
El a mai adăugat că discuțiile cu oficialii europeni sunt în curs și că este optimist că se va găsi o soluție care să fie acceptabilă atât pentru România, cât și pentru Comisia Europeană. Ciolacu a subliniat că menținerea acestor fonduri este crucială pentru continuarea proiectelor de dezvoltare și pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din țară.
„Noi am avut de îndeplinit 76 de jaloane la cererea de plată numărul 3. Din cele 76 au mai rămas în discuție cu Comisia Europeană 4 jaloane. Din punctul lor de vedere mai sunt vreo două jaloane în discuție cu RAPPS, dar acolo deja Ministerul Fondurilor Europene împreună cu SGG – deoarece dânsii trebuiau să vină această reformă – a fost închis.
Până când se va lua iar toată procedura de capăt, în acel moment când se va închide procedura se va considera că jalonul este închis.
Mai sunt 4 discuții, avem pe jalonul 206 și acolo astăzi o să aibă o discuție atât pe deficit cât și pe jalonul 206 domnul ministru Boloș. În mare parte din acest jalon a fost îndeplinit, râmnând o singură solicitare din partea Comisiei – reducerea plafonului la microîntreprinderi.
În fucție de calcule și cred că se impune o decizie politică pe care trebuie să o avem în interiorul Coliției dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-o anumită proiecție de timp, respectiv în următorul jalon 207 unde este reforma fiscală sau își asumă această coaliție ca să renunțăm la o parte din suma din cererea de plată numărul 3 și nu facem modificare de reducere la microîntreprinderi. (…)
Sunt 76 de jaloane, îl am aici şi pe domnul ministru de la MIPE (Adrian Câciu – n.r.), poate să vă spună câte jaloane am găsit închise din cele 76. În acest moment, sunt şi cu domnul Grindeanu, şi cu domnul Burduja, ministrul Energiei, este şi domnul Câciu, domnul Boloş. Sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul 3 va fi reţinută pe o perioadă de 6 luni, maximum 8 luni de zile, pentru a se închide toate lucrurile.
Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani. Asta nu înseamnă că România va pierde acei bani. Asta este negocierea. Eu îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cei aproape 2,1 miliarde (de euro) de primit din cererea de plată”, a declarat Marcel Ciolacu.
Oficialii europeni au solicitat de mai multe ori reducerea pragului de clasificare a unei firme ca microîntreprindere, însă Guvernul ar prefera să amâne o astfel de măsură nepopulară, având în vedere că acesta este un an electoral.
Negocierile au loc în contextul în care România așteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru o tranșă de 2,7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
România va intra în Schengen terestru
Ciolacu a declarat, tot de la Bruxelles că România va adera în final la spațiul Schengen terestru, dar a subliniat necesitatea unei abordări „mature și înțelepte” în acest proces.
Premierul a punctat diferențele dintre strategia sa și abordările anterioare, amintind de succesul României în integrarea în spațiul aerian și maritim.
„Am intrat cu dreptul în spațiul Schengen aerian și maritim. Am fost împreună la aeroport și ați văzut cât de ușor a fost”, a adăugat el.
De asemenea, premierul a evidențiat faptul că sprijinul Ursulei von der Leyen va continua să fie necesar în acest proces, asigurând că președintele Comisiei Europene va rămâne „alături de noi pas cu pas”.
Spațiul Schengen, una dintre cele mai importante realizări
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE:
- Franța
- Germania
- Belgia
- Țările de Jos
- și Luxemburg
Acesta s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este un mic sat din Luxemburg, aflat la granița cu Germania și Franța, cunoscut pentru că aici au fost semnate:
- Acordul Schengen în 1985
- și Convenția Schengen în 1990