Adrian Câciu, despre deficitul de 3%
Adrian Câciu, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a afirmat joi, în cadrul evenimentului News.ro – Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024, că pentru a atinge statutul de țară dezvoltată, este imperios să abandonăm paradigmă sărăciei.
El a explicat că această paradigmă include și menținerea cu orice preț a deficitului de 3%. Câciu a detaliat că menținerea acestui deficit de 3% a condus întotdeauna la reduceri în investiții.
Adrian Câciu a subliniat că de fiecare dată când România a aplicat tratatul de la Maastricht, în special după aderarea la Uniunea Europeană, a avut în vedere acest deficit de 3%.
Pe fond, el spune că este importantă analizarea țărilor dezvoltate, precum:
- Germania
- Olanda
- Franța
- Italia
- Spania
“Dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieşim din paradigma sărăciei. Paradigma sărăciei este şi include în ea inclusiv acel deficit de 3% cu orice preţ. O să încep abrupt cu această abordare ca să înţelegem unde suntem. De fiecare dată România, cel puţin de când a intrat în Uniunea Europeană, a înţeles tratatul de la Maastricht, deşi acesta a venit mult după dezvoltarea europeană. Nimeni n-a făcut analiza ţărilor dezvoltate, cum s-au dezvoltat şi pe ce deficite s-au dezvoltat Germania, Olanda, Franţa, Italia, Spania, dacă au avut 3%, dacă au avut 7%, dacă au avut 10%, dacă planul Marshall a afectat sau nu vreo traiectorie de deficit din acesta înţeles în tratatul de la Maastricht”, a afirmat Adrian Câciu.
România a tăiat întotdeauna de la investiţii
El a menționat că pentru o țară care nu era dezvoltată, precum România, menținerea acestui deficit de 3% a însemnat să fie mereu reduse investițiile.
Câciu a presupus că toți cei prezenți în sală au criticat cel puțin o dată guvernul pentru reducerea investițiilor, deoarece aceasta era o necesitate contabilă pentru a se încadra în limita deficitului de 3%.
“Am acceptat acest drum şi este un drum la care vom ajunge din nou, dar trebuie să şi acceptăm care este costul deficitului de 3%. Pentru că la o ţară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiţii. Toţi din această sală sunt convins că cel puţin o dată, într- o luare de poziţii, aţi criticat de ce guvernul taie de la investiţii. Pur şi simplu pentru a se încadra contabil într-un deficit de 3%”, a transmis ministrul MIPE.
Ministrul mai spune că este important ca România să înceapă să trăiască în realitate. De altfel, el mai spune că nu a existat un echilibru între tăieri și consum.
“Vreau să începem să trăim în adevăr, structural, dacă vrem să fim sinceri cu ce vrem de la România. Asta ce a însemnat? Pe de-o parte a însemnat ca să avem sisteme publice subfinanţate, să nu investim structural în viitorul copiilor noştri, în sănătatea poporului nostru, în infrastructura şi în dezvoltarea economică. Asta a însemnat. Critica corectă a fost, da, dar n-aţi tăiat şi de la consum. Şi aici sunt total de acord, nu s-a făcut un echilibru, consumul a mers în continuare, ne încadrăm în 3%, consumul nu îl atingem, atingem investiţia”, a mai afirmat Adrian Câciu.
Economia românească nu este în regres
Adrian Câciu a exprimat îndoieli cu privire la corectitudinea rezultatelor prezentate de INS pentru trimestrul patru. El sugerează că, potrivit calculelor sale, nu a existat o creștere semnificativă, dar nici o scădere.
Ministrul a menționat că economia românească nu se află în regres și a subliniat că prezentarea apocaliptică a situației poate genera teamă și un instinct de conservare exacerbat, având un efect negativ asupra investițiilor.
Câciu a menționat că cifrele privind investițiile nete arată o creștere reală de 7,9%, peste rata inflației.
“Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul patru prezentat de INS sunt rezultate care sunt foarte corecte din perspectiva realităţii. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul patru, dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare.
Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci, este frumos să prezentăm apocalipsa, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectiva investiţională. Dacă ne uităm la cifrele de investiţii nete, aţi spus că singurul element de creştere economică au fost salariile bugetarilor. Nu aş spune. Avem o creştere reală de 7,9%, deci peste inflaţie”, a explicat Adrian Câciu.
