Deși sectorul energetic a înregistrat progrese semnificative, sectorul transporturilor rămâne o provocare majoră în eforturile de reducere a emisiilor. Soluțiile propuse de Ministerul Energiei, cum ar fi promovarea electromobilității, biocombustibililor și utilizarea transportului feroviar pentru marfă, vor necesita investiții masive și o gestionare eficientă a resurselor.
Provocările decarbonării în sectorul transporturilor
Sectorul transporturilor din România reprezintă una dintre cele mai mari provocări în eforturile de reducere a emisiilor de carbon, conform declarațiilor lui Sorin Elisei, director general în Ministerul Energiei, într-o conferință de specialitate.
Oficialul a subliniat că, spre deosebire de domeniul energiei electrice, unde tranziția verde a înregistrat progrese semnificative, poluarea generată de transporturi rămâne „mult mai palpabilă” și necesită măsuri urgente și bine planificate.
Elisei a evidențiat că sectorul energetic a reușit să elimine o mare parte a emisiilor, în special prin închiderea treptată a centralelor pe cărbune, ceea ce a dus la o reducere de 87% a emisiilor. În schimb, sectorul transporturilor, marcat de poluarea provenită din vehiculele pe combustibili fosili, continuă să afecteze calitatea vieții, în special în zonele urbane.
„Dacă ne uităm la orașe și la calitatea vieții din orașe, poluarea dată de mașinile care merg pe combustibili fosili este mult mai palpabilă”, a declarat Elisei, subliniind că transporturile rămân cel mai slab performant sector din perspectiva decarbonării.
Un obstacol major în gestionarea tranziției verzi este lipsa de date fiabile și actualizate, în special în domeniul electromobilității. Sorin Elisei a atras atenția asupra bâlbâielilor din raportările privind energia electrică utilizată pentru vehiculele electrice, precum și în privința biocombustibililor și a transportului public.
„În acest moment, avem mari probleme cu bazele de date. Misiunea noastră este să avem politici bazate pe date reale, dar accesul la astfel de date continuă să fie deficitar”, a explicat oficialul, adăugând că lipsa unei planificări riguroase a rețelei de infrastructură poate întârzia investițiile necesare.
Obiective ambițioase până în 2030
Pentru a atinge țintele de decarbonare stabilite în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), România va avea nevoie de investiții cumulate de aproximativ 1.000 de miliarde de euro până în 2030. Dintre acestea, peste 30% ar trebui dedicate sectorului transporturilor. Aceste investiții includ:
- Dezvoltarea infrastructurii pentru electromobilitate.
- Producția și utilizarea biocombustibililor.
- Migrarea transportului greu din zona rutieră către cea feroviară.
- Reducerea consumului prin promovarea alternativelor de mobilitate.
„Electromobilitatea este unul dintre vectorii care ar trebui să rezolve o problemă de decarbonare în sectorul transporturilor”, a subliniat Elisei, menționând că tranziția către tehnologii mai eficiente și investițiile bine direcționate vor fi esențiale.
Anul 2025, un punct de referință
Oficialul a indicat că anul 2025 va marca un punct de referință în evaluarea progresului către țintele din 2030. Dacă obiectivele indicative sunt atinse, România nu va avea nevoie să adopte politici și măsuri adiționale, a explicat Elisei.
Totuși, el a subliniat că progresul în sectorul transporturilor necesită o atenție specială, fiind necesare politici bine fundamentate și bazate pe date reale.