Nu se acordă prioritate unor cazuri importante

Analiza CE a arătat că instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de prudentă a provocărilor procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi solicitările pentru expertiză suplimentară, amânarea audierilor sau excepţii de procedură.
Nu se acordă prioritate unor cazuri importante. În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate privind combaterea corupţiei la nivel înalt, România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a asigura că deciziile finale sunt luate rapid, iar prescrierile sunt evitate în toate cazurile.

Rezultatele în lupta împotriva corupţiei depind de voinţa politică

 Raportul consemnează că sprijinul politic puternic pentru a lupta împotriva corupţiei, acordat de Parlament, este crucial. De la ultima evaluare a CE, Parlamentul a votat împotriva autorizării unei anchete privind acuzaţii de corupţie împotriva unui fost ministru şi actual parlamentar, a opus un veto unei cercetări în altă anchetă în curs şi a refuzat arestarea preventivă a altui parlamentar. Cu toate acestea, ambele cazuri au mers în instanţă.

Despre spălarea banilor și fondurile publice

Lupta împotriva corupţiei trebuie să rămână o prioritate, cu sprijinul Parlamentului, şi trebuie adoptate măsuri urgente pentru ameliorarea procedurilor în lupta contra spălării banilor şi în combaterea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice.

"În ultimii cinci ani, accentul s-a mutat de pe pregătirea şi adoptarea legilor către implementarea lor. Elementele cadrului juridic necesar reformei sunt acum în mare parte puse în practică, chiar dacă nu complet. Aşa cum se va vedea din acest raport, paşii următori în acest proces trebuie să se concentreze pe implementarea noilor legi de către sistemul judiciar’, mai reţine raportul CE.

Raportul a suferit uşoare modificări faţă de proiectul intrat în dezbaterea de la nivelul şefilor de cabinete ale comisarilor europeni, în urmă cu două zile. Astfel, în introducerea documentului, se menţionează că "Mecanismul de cooperare şi verificare a fost stabilit la aderarea României la UE pentru a ajuta România să pună în practică un sistem judiciar şi administrativ imparţial, independent şi eficient", renunţându-se la menţiunea că acest sistem este similar cu al celorlalte state din UE şi aferent statutului de membru al Uniunii.