România este singura țară din UE cel mai puțin dependentă de gazele de import
O analiză efectuată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), pe baza datelor Eurostat, arată că Europa continuă să fie puternic dependentă de importurile de energie, chiar și după criza energetică.
Dependența față de Rusia a fost înlocuită cu dependența de alte țări. În acest nou cadru, România se evidențiază ca fiind țara cu cea mai mică dependență de importurile de gaze.
„Dependenţa de importurile de energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică.
Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependenţa de Rusia cu dependenţa de alte ţări.
Se poate observa că dependenţa de importurile de energie din Rusia a scăzut de trei ori, dar nu a fost eliminată total”, precizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, potrivit unui comunicat de presă.
România se remarcă prin cea mai mică dependență de gazele de import și ca a doua cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere. În timp ce dependența de importurile de gaze a crescut în ultimii ani, scăderea dependenței de importurile de gaze din Rusia s-a înregistrat de trei ori.
Analizând dependența de importurile de gaze în ultimii cinci ani, în funcție de canalele de transport, observăm că cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ, reducându-se de patru ori.
În același timp, importurile de gaze din Rusia prin infrastructura GNL au crescut de trei ori, iar importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei au crescut de două ori. De asemenea, se evidențiază faptul că cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte a înregistrat o creștere.
Singura reducere a dependenței de importuri pare să fie observată în piața produselor petroliere
Cu toate acestea, singura reducere a dependenței de importuri pare să fie observată în piața produselor petroliere, unde Europa și-a redus dependența de importuri cu aproximativ 8%. Acest lucru a fost realizat prin introducerea obligatorie a biocombustibililor în combustibilii convenționali și prin creșterea utilizării mașinilor hibride și electrice.
Sectorul petrolului este acela în care observăm cea mai semnificativă reducere a dependenței față de produsele energetice din Rusia, cu o scădere practic de șase ori a dependenței față de această țară.
În Uniunea Europeană (UE), dependența de cărbunele importat a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu reactivarea unor centrale pe bază de cărbune ca urmare a crizei gazelor, și s-a întors ulterior la nivelul din 2019.
Cea mai mică reducere a dependenței de importuri din Rusia se înregistrează în ceea ce privește cărbunele, cu o diminuare de doar 6%.
„Analizând dependenţa diferitelor ţări faţă de importurile de energie vedem că ţările insulare se găsesc în topul ţărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4-a cea mai puţin dependentă ţară din UE), înainte de Suedia, Estonia şi Islanda.
România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import şi a doua cea mai puţin dependentă de importul de produse petroliere”, a transmis preşedintele AEI.
