România este principalul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, un statut care va fi întărit semnificativ odată cu implementarea proiectului Neptun Deep. Interesul statelor europene pentru resursele energetice românești este în creștere, reflectând importanța țării în strategia energetică a regiunii.
În același timp, România continuă să sprijine tranziția energetică, dar pune accent pe un proces pragmatic, echilibrat între sustenabilitate și competitivitate economică.
Sebastian Burduja spune că Ministerul Energiei a atras peste 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei a atras peste 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru proiecte de energie regenerabilă, infrastructură energetică, baterii, panouri fotovoltaice, precum și pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale. Aceste investiții sunt esențiale pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili și pentru creșterea sustenabilității sistemului energetic național.
„La Euro Industry Summit 2025 am vorbit despre rolul istoric pe care România începe să şi-l asume tot mai mult: acela de furnizor de securitate energetică pentru statele Uniunii Europene. Treptat, trecem de la un obiectiv fixat odată cu preluarea mandatului la Ministerul Energiei la operaţionalizarea sa efectivă.
Interesul tot mai mare al statelor din regiune faţă de România, ca principal producător de gaze din Uniunea Europeană – statut care va fi consolidat puternic prin realizarea proiectului Neptun Deep – este doar unul dintre elementele care confirmă acest nou rol pe care începem să îl jucăm. Astăzi, România este mai aproape ca niciodată de obiectivul de a deveni un furnizor de securitate energetică pentru Uniunea Europeană”, a scris ministrul pe Facebook.
Prin finalizarea gazoductelor BRUA și Ungheni-Chișinău, modernizarea interconectărilor și avansarea lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podișor, România și-a consolidat poziția de hub energetic regional. Această infrastructură strategică permite aprovizionarea cu gaze din surse diversificate, atât pentru consumul intern, cât și pentru statele vecine, inclusiv Republica Moldova.
România beneficiază de un mix energetic variat, incluzând gaze naturale, energie hidro, nucleară, eoliană și solară. Strategia energetică națională vizează valorificarea acestor resurse pentru a asigura securitate energetică și prețuri competitive.
„Am discutat, totodată, şi despre eforturile pe care le-am făcut la Ministerul Energiei în domeniul energiei regenerabile. Reamintesc – peste 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile au fost atrase pentru proiecte destinate producţiei de energie din surse regenerabile şi dezvoltării infrastructurii aferente, precum baterii sau panouri fotovoltaice, plus modernizarea transportului şi distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale. România nu şi-a propus în vreun fel să abandoneze procesul de tranziţie energetică, dar, repet, este important ca atât noi, cât şi Uniunea Europeană, să dăm dovadă de pragmatism în tot acest proces. Tranziţia energetică nu trebuie să fie opusă recâştigării competitivităţii Uniunii Europene”, a arătat Sebastian Burduja.
Planuri pentru prelungirea utilizării cărbunelui
România își menține o poziție fermă în negocierile privind calendarul de eliminare a cărbunelui din producția internă de energie. Autoritățile române consideră că nu se pot închide capacități de producție fără a implementa soluții alternative eficiente. În acest sens, au fost deschise discuții la nivel european pentru a obține o prelungire a termenelor de renunțare la utilizarea cărbunelui.
„Această infrastructură strategică ne permite să asigurăm aprovizionarea cu gaze din surse diversificate, atât pentru consumul intern, cât şi pentru statele vecine, inclusiv Republica Moldova. România are avantajul unor resurse diverse – gaz, hidro, nuclear, eolian, solar – iar strategia noastră este să valorificăm acest mix pentru securitate energetică şi preţuri competitive. Am fost şi suntem fermi în renegocierea calendarului de eliminare a cărbunelui din producţia internă.
România nu îşi poate permite să închidă capacităţi de producţie fără a pune ceva în loc. Am deschis deja discuţii la nivel european pentru a obţine o prelungire a termenelor, iar eforturile noastre continuă pentru ca poziţia României să fie susţinută şi acceptată. România trebuie să fie un pilon al securităţii energetice europene. Securitatea energetică este, de fapt, o componentă-cheie a securităţii europene. Nu poţi avea competitivitate fără acces la energie la preţuri normale. Nu poţi avea economii puternice fără competitivitate. Nu poţi investi în apărare fără economii naţionale puternice, care să susţină acest efort”, a mai scris Burduja.
Ministrul Energiei a subliniat că securitatea energetică este un pilon esențial al securității europene. Accesul la energie la prețuri competitive este vital pentru menținerea competitivității economice și pentru asigurarea resurselor necesare investițiilor în apărare.
Postarea poate fi vizualizată aici.
România își asumă rolul de pilon al securității energetice europene și continuă să dezvolte proiecte strategice pentru a susține acest obiectiv.
