Proiectul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW.
Proiectul România-Ungaria are o valoare de peste 2 miliarde de euro
De asemenea, este menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
„Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia cu legislația Uniunii, deoarece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”, este scris într-un document guvernamental.
Bruxelles-ul vrea ca legislația UE să fie pe primul loc
Executivul de la Bruxelles vrea ca legislația UE să fie pe primul loc. Astfel, a solicitat adăugarea în textul înțelegerii interstatale următoarea prevedere:
„Prevederile prezentului acord (…), în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii”, arată prevederea.
Guvernul român intenționează să propună modificarea textului în conformitate cu solicitarea Comisiei Europene la cea de-a 8-a reuniune ministerială a țărilor participante la acord, care va fi organizată la București „în perioada imediat următoare”.
Trebuie menționat că este necesar acordul scris al tuturor părților semnatare pentru operarea modificării.
A mai fost un acord interstatal
Amintim că în mai 2024 a mai fost un acord interstatal. Acesta vizează înființarea unei companii de tip joint-venture pentru proiectul cablului submarin de către operatorii sistemelor energetice din România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria.
Memorandumul este semnat între:
- Transelectrica (România);
- AzerEnerji (Azerbaidjan);
- Georgian State Electrosystem (Georgia);
- MVM (Ungaria).
Este nevoie de aprobarea acționarilor pentru participarea Transelectrica
În schimb, este nevoie de aprobarea acționarilor pentru participarea Transelectrica la capitalul companiei joint-venture care urmează să fie înființată.
Operatorul este controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Joint-venture-ul își va avea sediul social în România
Joint-venture-ul își va avea sediul social în România, la București. Totodată, va fi organizat ca societate cu răspundere limitată (SRL). Operatorii de transport și sistem din cele 4 țări vor deține cote egale de participare.
Fiecare urmează să contribuie cu capital de cel mult 1 milion de euro și să propună câte un administrator, conform unui document Transelectrica.
„Având în vedere posibilitatea cooptării și a altor entități relevante desemnate de alte state, în măsura în care există un acord unanim al fondatorilor în baza unui acord al guvernelor care i-au desemnat, pot fi cooptați în societatea JV noi acționari cu respectarea contribuției egale a asociaților la capitalul social și a dreptului fiecărui asociat de a propune câte un administrator”, este scris în document.
Sebastian Burduja a oferit mai multe informații
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a oferit mai multe informații. El spunea în primăvară că acest cablu a ajuns la etapa studiului de fezabilitate.
„Cablul în curent continuu pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria a ajuns la etapa studiului de fezabilitate. Urmează operaționalizarea companiei de proiect, accesarea finanțărilor europene și luarea unei decizii finale de investiții, după terminarea documentației tehnice.
Pentru România, o nouă interconectare va însemna acces la o piață nouă, consolidarea securității sistemului energetic național și, pe termen mediu și lung, energie mai verde, la un preț mai mic, pentru toți românii”, spunea Burduja.
O estimare preliminară realizată în trecut de operatorul de transport și sistem din Georgia arată că valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro.
De asemenea, punerea în funcțiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
