Comisia Europeană și-a prezentat raportul de convergență din 2014, care evaluează stadiul de pregătire al opt state membre ale UE în vederea adoptării monedei unice. Progresele realizate de aceste țări în direcția adoptării monedei euro sunt inegale, dar Lituania se distinge de restul grupului, îndeplinind acum criteriile de convergență.
Comisia propune, prin urmare, ca Consiliul de Miniștri al UE să decidă că Lituania poate adopta moneda euro la 1 ianuarie 2015. Consiliul va lua decizia finală cu privire la această chestiune în a doua jumătate a lunii iulie, după ce șefii de stat și de guvern din UE vor dezbate acest subiect în cadrul Consiliului European din 26-27 iunie și după avizul Parlamentului.
Dintre cele șapte alte state membre care beneficiază de o așa-numită „derogare” (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia), niciunul nu îndeplinește în prezent toate criteriile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, situația lor va fi reevaluată în termen de doi ani.
Conformitatea celor opt țări cu criteriile de convergență
Inflație
Rata medie a inflației în Lituania în cele 12 luni care au precedat luna aprilie 2014 a fost de 0,6%, cu mult sub valoarea de referință de 1,7% pentru respectiva lună și este probabil să se mențină sub valoarea de referință în perioada următoare. Analiza factorilor fundamentali subiacenți și faptul că valoarea de referință este atinsă cu o marjă largă susțin o evaluare pozitivă a îndeplinirii criteriului de stabilitate a prețurilor.
Celelalte țări care îndeplinesc acest criteriu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia. România nu îndeplinește criteriul.
Finanțe publice: nivelul datoriei și al deficitului
Lituania nu face obiectul unei decizii a Consiliului privind existența unui deficit excesiv [în temeiul articolului 126 alineatul (6) din tratat]. Raportul între deficitul său public și PIB a scăzut de la 5,5% în 2011 la 2,1% în 2013 și se estimează că va rămâne la 2,1% în 2014, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din primăvara anului 2014. Datoria publică reprezenta 39,4% din PIB la sfârșitul anului 2013, cu mult sub limitele prevăzute de Tratatul de la Maastricht.
Celelalte țări care îndeplinesc acest criteriu sunt Bulgaria, Ungaria, România și Suedia. Republica Cehă va îndeplini la rândul său criteriul în cazul în care Consiliul decide să abroge procedura aplicabilă deficitelor excesive, astfel cum a fost propus de către Comisie. Două state membre (Croația și Polonia) fac încă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive și, prin urmare, nu îndeplinesc criteriul.
Stabilitatea cursului de schimb
În cadrul mecanismului cursului de schimb II (MCS II), se stabilește cursul de schimb al monedei unui stat membru din afara zonei euro în raport cu euro și sunt permise numai fluctuații în limite prestabilite (banda de fluctuație standard este de ± 15% în raport cu rata de schimb centrală). Lituania a participat la MCS II din 28 iunie 2004.
În perioada de referință de doi ani, litasul lituanian nu a făcut obiectul tensiunilor și nu s-a înregistrat nicio deviație de la rata centrală a MCS II.
În prezent, nicio altă țară nu îndeplinește acest criteriu, deoarece niciun alt stat membru nu participă la MCS II.
Ratele dobânzilor pe termen lung
În cursul anului care s-a încheiat în aprilie 2014, rata medie a dobânzii pe termen lung în Lituania a fost de 3,6%, cu mult sub valoarea de referință de 6,2%. Începând din 2010, spreadurile în raport cu obligațiunile de referință pe termen lung din zona euro au scăzut semnificativ, până la niveluri foarte mici, fapt care reflectă încrederea solidă a pieței în ceea ce privește Lituania.
Toate celelalte țări îndeplinesc, de asemenea, acest criteriu.
Criterii calitative
Au fost examinați și alți factori, inclusiv evoluția balanței de plăți și integrarea pieței muncii, a piețelor financiare și de produse. Balanța externă a Lituaniei s-a ajustat în mod semnificativ în ultimii ani, sprijinită, de asemenea, de îmbunătățiri ale competitivității ei externe. Economia Lituaniei este bine integrată în economia UE, datorită schimburilor comerciale și pieței forței de muncă și atrage volume semnificative de investiții străine directe. Integrarea sectorului financiar intern în sistemul financiar al UE este considerabilă, acest fapt datorându-se în mare parte unui nivel ridicat al capitalului străin în sistemul bancar.
În sfârșit, legislația lituaniană în domeniul monetar este pe deplin compatibilă cu legislația UE.
În ceea ce privește celelalte state membre, numai legislația Croației este, de asemenea, pe deplin compatibilă cu legislația UE.