Guvernul pregătește modificarea legii pentru securitatea şi apărarea țării. Conform documentului, se impune stare de criză în România în contextul situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Cu toate că măsurile nu vor afecta direct populația civilă, noua stare de criză ar avea repercusiuni la nivelul militar și de apărare.
Guvernul a avut luni, 7 martie, o ședință în care a fost discutat proiectul de lege pentru instituirea stării de criză.
România urmează să declare stare de criză la nivel național
Situaţie de criză ar urma să fie instituită la propunerea ministrului Apărării, cu aviz de la premier şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiectul pe care îl puteți citi mai jos.
Guvernul României se pregătește cu o lege pentru modificarea şi completarea unor aete normative din domeniul securitătii şi apărării nationale.
„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.
(2) in funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).
– (1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea or destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgentă, al stării de asediu, al stării de izare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operațională;
b) rezerva generală.
(3) Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care mt cuprinşi în rezerva operaţională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională”, mai scrie în proiectul respectiv.
Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 172 din 7 iulie 1994, cu rnodificările ulterioare, sc modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatul (4) se modifică şi va avea urrnătorul euprins: „(4) Structura organizatorică şi atribuţiile Centrului naţional militar de comandă se stabilesc prin hotărârc a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”
2. După articolul 8, se introduce un articol nou, articolul 81, cu următorul cuprins: „Art. 81. (1) În afara agresiunii şi a stărilor prevăzute la art. 8 alin. 1, situaţiile de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale sunt gestionate de Ministerul Apărării Naţionale, ‘in condiţiile prevăzute in procedura de coordonare a răspunsului la criză, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) In funcţie de manifestarea situaţiilor de criză cu impact asupra securităţii apărării naţionale la nivel naţional sau in plan internaţional, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prirn-ministrului, Consiliul Suprem dc Apărare a Ţării poate emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale, respectiv incetarea acesteia.
(3) Centrul naţional militar de comandă asigură, la nivel naţional, coordonarea implementării măsurilor de răspuns, în scopul prevenirii şi descurajării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii şi apărării naţionale.
(4) Măsurile de răspuns pot fi preautorizate prin procedura de coordonare a răspunsului la criză prevăzută la alin. (1) sau adoptate, in funcţie de situaţie, pentru cresterea capacităţii de avertizare timpurie, prevenire şi răspuns.
(5) In înţelesul prezentei legi, prin situaţie de criză in domeniul securităţii şi apărării naţionale se inţelege situaţia in care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, prccurn şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de masuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru inlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate.”
