În acest context, potrivit ministrului, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi cele 2 reactoare de la Cernavodă. Anunțul a fost făcut după finalizarea sesiunii ”Building a green future – getting to net zero”, moderată de John Kerry, trimis special al preşedintelui SUA pentru Climă.
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Virgil Popescu susține că acest parteneriat este unul necesar, România acordând astfel o atenție suplimentară tehnologiei SMR. Totodată, el a subliniat faptul că România susține și dezideratul de emisii zero până în anul 2050.
„În cadrul sesiunii plenare ”Building a green future – getting to net zero”, moderată de John Kerry – trimisul special al preşedintelui SUA pentru Climă, am avut astăzi o intervenţie pentru a prezenta poziţia ţării noastre. Am transmis că ţara noastră susţine dezideratul de emisii zero până în 2050, iar în procesul de decarbonare al sistemului energetic vom implica sectorul nuclear. Decarbonare fără energie nucleară nu se poate.
De aceea România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi cele 2 reactoare de la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR. Sunt foarte bucuros că în partea de concluzii a sesiunii, poziţia României cu privire la energia nucleară a fost preluată”, scrie Virgil Popescu, pe Facebook.
Ce planuri are România pentru centrala din Cernavodă
De menționat este faptul că, în momentul de față, cele două reactoare nucleare ale centralei din Cernavodă asigură aproape 20% din producţia de energie a ţării, iar România are în plan de foarte mulţi ani construcţia altor două reactoare nucleare.
În ceea ce privește acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, acesta a fost semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020.
Acordul prevede mai multe arii de cooperare, printre cele mai importante regâsindu-se proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementarea, cercetarea şi dezvoltarea, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătirea personalului.
În același timp, pe lângă prevederile actualeale proiectului unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizării unităţii 1 CNE Cernavodă, acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare.
