Implicarea României în proiectul South Stream, dar şi colaborarea dintre Romgaz şi Gazprom, depinde de rezultatul discuţiilor de la Moscova de săptămâna aceasta.
După lansarea anunţului referitor la o posibilă implicare a României în proiectul gazoductului South Stream, ştirile au început să se precipite. Trecând peste cea conform căreia ţara noastră nu a fost, de fapt, invitată oficial să participe la noul proiect, cea mai relevantă informaţie este cea care arată că, după eliminarea intermediarilor, importul de gaze naturale va fi realizat printr-o companie mixtă româno-rusă.
„Gazprom şi-a manifestat interesul ca, odată cu finalizarea contractelor de furnizare în vigoare, să aibă o relaţie directă cu Romgaz“, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. Şeful acestei instituţii, Adriean Videanu, a participat recent la şedinţa Consiliului de Administraţie al Romgaz, unde a spus că intenţionează să „încurajeze cât mai mult cu putinţă ieşirea Romgaz ca un actor important în zona energetică externă, în zona caspică şi în cea arabă.“ O delegaţie a companiei româneşti va pleca, săptămâna aceasta, la Moscova pentru a discuta despre colaborarea cu Gazprom, modalităţile identificate fiind „valorificarea depozitelor de înmagazinare şi investiţii în cogenerarea de înaltă eficienţă în zona energiei electrice“, după cum a menţionat Adriean Videanu.
Pod energetic între Asia şi Europa
Posibilitatea ca România să devină un „nod energetic european“ a fost tema discuţiilor de la un recent seminar organizat de UGIR – 1903 împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă (CCIRR). „România îşi poate asuma calitatea de importator şi exportator de energie pentru restul Europei“, spune Gheorghe Zăman, preşedintele CCIRR, iar principalii parteneri ar putea fi Azerbaidjanul, Kazahstanul şi Rusia. Reprezentantul Ambasadei Azerbaidjanului la Bucureşti, Seyran Mirzazade, a dat ca exemplu proiectul Constanţa – Trieste, care urmează să fie implementat, precizând că ţara sa urmează să îşi mărească semnificativ exportul de gaze naturale. După investiţiile realizate în infrastructura energetică, Azerbaidjanul a început, anul acesta, să exporte gaze în Rusia, volumul estimat fiind de un miliard de metri cubi pe an.
Viziuni diferite italo-ruse
În timp ce Kazahstanul rămâne unul dintre principalii furnizori de gaze (în 2015 va ajunge la un nivel de extracţie de 80 miliarde metri cubi anual), Rusia tinde să fie principalul partener pentru proiecte. „Într-adevăr, România nu a primit o invitaţie oficială pentru a participa la proiectul South Stream, însă au fost oferite datele tehnice pentru a face un studiu de fezabilitate“, a arătat Igor Sidorov, ataşatul economic al Ambasadei Federaţiei Ruse. Gazprom urmează să aleagă varianta de construcţie a South Stream în funcţie de eficienţă şi rentabilitate, invitaţia urmând a fi făcută după finalizarea studiului şi a discuţiilor cu companiile implicate. Rolul Transgaz, transportatorul de gaze din România, este evident în acest proiect. Romgaz însă ar putea fi luat în calcul separat, pornind de la posibilităţile de stocare a gazelor. Conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), ţara noastră are în prezent opt depozite de înmagazinare, cu o capacitate totală de 3,11 miliarde metri cubi, şase fiind deţinute de Romgaz (2,8 miliarde metri cubi), care mai are un proiect de acest gen în zona Roman-Mărgineni, cu un volum declarat de 1,6 miliarde metri cubi. „Conectarea depozitelor de gaze naturale existente la conductele aferente gazoductelor Nabucco şi South Stream nu implică costuri suplimentare, având în vedere că depozitele sunt conectate la Sistemul Naţional de Transport“, a declarat Petre Lificiu, preşedintele ANRE.
Luna viitoare ar trebui să înceapă lucrările la construcţia Nord Stream, gazoductul care va lega Rusia de Uniunea Europeană fără a avea vreo legătură cu România. Aşteptat să pornească este şi proiectul Nabucco, care va lega regiunea caspică şi Asia Centrală de Europa, fără a atinge Rusia pe traseu. De Nabucco însă s-a legat directorul general al grupului italian Eni, care este principalul investitor al South Stream, alături de Gazprom. Conform directorului italian, Paolo Scaroni, traseul gazoductului ar putea fuziona pe o anumită parte cu Nabucco, fiind astfel mai eficient economic, fără a atinge scopurile iniţiale ale ambelor proiecte. Partea rusă a anunţat însă că nu este interesată de Nabucco, o fuzionare cu acesta nefiind luată în calcul. Cu alte cuvinte, indiferent de ce proiecte se află în desfăşurare, South Stream va continua în mod independent.
Creştem cu centrale nucleare
Potenţialul energetic al României nu stă doar în transportul de gaze. Până în 2030, urmează să fie construită o nouă centrală nucleară, cu o capacitate de 1.000 MW şi care va fi construită pe un curs de apă din centrul sau vestul ţării. „Centrala nucleară s-a stabilit definitiv că va fi construită în Transilvania, dar locaţia exactă, încă nu. Urmează să stabilim în funcţie de tehnologia pe care o vom alege“, a spus Adriean Videanu. Centrala de la Cernavodă, unde funcţionează două grupuri nucleare cu o putere de circa 700 de MW fiecare (adică 18% din consumul naţional), va fi extinsă cu încă două reactoare până în 2015-2016, după o investiţie de aproximativ patru miliarde euro.
Până atunci, o parte a destinelor industriei energetice se leagă de vecinii de la răsărit, iar relaţia se doreşte a fi reciprocă. Igor Sidorov a subliniat şi faptul că schimburile comerciale dintre România şi Rusia au scăzut la 2,8 miliarde dolari, în 2009, faţă de 6,8 miliarde dolari în 2008, situaţie care se doreşte a fi schimbată.
Delegaţia care merge la Moscova va urmări să valorifice capacităţile de înmagazinare şi investiţiile în cogenerarea din zona energiei electrice.
Adriean Videanu, ministrul economiei
4 mld. euro urmează să fie investite în extinderea Centralei de la Cernavodă până în 2015-2016 pentru deschiderea celor două reactoare nucleare
3,1 miliarde metri cubi este capacitatea de depozitare din prezent a României, în opt depozite. Romgaz Mediaş deţine şase dintre acestea, cu un volum total de 2,8 miliarde metri cubi
