România va primi bani nerambursabili în valoare de 1,39 de miliarde de euro prin planul REPowerEU, cel care urmează să fie votat săptămâna viitoare.
În cursul săptămânii viitoare, Parlamentul European se pregătește să adopte planul REPowerEU. Acesta are o valoare totală de 20 de miliarde de euro, bani nerambursabili.
Pentru finanțarea de proiecte în domeniul energiei, România va primi suma de 1,39 miliarde de euro, însă va trebui să îi folosească până în 2026.
Prin acest plan, blocul comunitar speră că va deveni independent de combustibilii fosili din Rusia într-un timp scurt. De asemenea, blocul comunitar dorește accelerarea la tranziția verde.
Eurodeputatul român Sigfried Mureșan a precizat că România trebuie să prezinte Comisiei Europene propriul plan.
”Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti bani. Va funcţiona totul exact ca la PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n.r.). Comisia Europeană va trebui să aprobe acest plan, după care el va primi unda verde finală din partea Consiliului în formatul miniştrilor de finanţe, şi implementarea lui va putea începe”, spune acesta.
Sigfried Mureșan a mai precizat că ”imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi”.
România va trebui să spună în ce domenii vor fi folosiți banii
Eurodeputatul român a mai spus că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este cel care va negocia cu Comisia Europeană în numele Guvernului de la București.
„România va trebui să spună cât din cele 1,4 miliarde de euro va aloca în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. După care, dacă vor fi proiecte deschise pentru beneficiari privaţi, pentru autorităţi publice locale, regionale, naţionale, se vor face, evident, apeluri pentru proiecte, aşa cum se întâmplă şi la alte categorii de fonduri europene, aşa cum se întâmplă şi la PNRR”, a adăugat el.
Sigfried Mureșan a mai spus că transparența este foarte importantă și în acest sens.
„Noi, Parlamentul European, am luptat pentru publicarea beneficiarilor, pentru o transparenţă cât mai mare la cheltuirea fondurilor europene. Statele membre au obligaţia de a publica lista celor mai mari 100 de beneficiari din bugetul UE. Prin Mecanismul european de Redresare şi Rezilienţă şi prin REPowerEU, în total, UE alocă mai multe fonduri europene decât a alocat oricând în trecut. Oamenii au dreptul să ştie cum sunt folosiţi aceşti bani. De aceea am introdus o serie de prerogative ce ţin de transparenţă. Un rol foarte amplu pentru instituţia Procurorului European, pentru Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru Curtea Europeană de Conturi, pentru a ne asigura că banii ajung la destinatarii pentru care sunt gândiţi şi că banii sunt bine folosiţi”, a declarat eurodeputatul român.
Autoritățile locale și regionale trebuie să se implice și ele, spune Sigfried Mureșan, care adaugă că ””vor fi foarte multe fonduri în perioada următoare. Banii nu vor putea fi absorbiţi în timpul pe care îl avem la dispoziţie împotriva autorităţilor locale şi regionale. Implicarea lor este necesară în România şi în toate statele membre ale UE. Parlamentul European a insistat foarte mult pentru asta”.
Guvernul trebuie să poarte consultări cu autoritățile locale
Eurodeputatul Dragoş Pîslaru spune că este important ca Guvernul să poarte consultări cu autorităţile locale, societatea civilă şi partenerii sociali în redactarea planului naţional.
„Aşa cum am negociat în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, şi în cadrul REPowerEU sunt aceleaşi reguli de consultare. Cu alte cuvinte, societatea civilă, autorităţile locale, toţi actorii relevanţi, partenerii sociali au acest drept de fi consultaţi conform legislaţiei europene care urmează să fie aprobată”, a spus el.
Acesta a mai spus că, în ceea ce privește țara noastră, ”în perioada următoare am vrea să ştim câţi bani pot ajunge la IMM-uri şi la gospodării, la modernizarea fondului de locuinţe, la transformarea de prosumatori pentru reducerea facturilor. Şi, evident, care este calendarul consultărilor”.