Alegerile prezidențiale din România au fost grav afectate de un atac hibrid masiv orchestrat din exterior, potrivit unui raport veniit de la serviciile secrete italiene. Documentul oficial confirmă ingerințele Rusiei în procesul electoral, folosind atacuri cibernetice, manipulare pe rețelele sociale și campanii de dezinformare pentru a influența rezultatul votului.
Drept urmare, Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor, invocând distorsionarea procesului democratic. Aceste dezvăluiri ridică întrebări serioase despre securitatea electorală a statelor europene și despre metodele tot mai agresive prin care Rusia își exercită influența politică.
Serviciile secrete italiene raportează: 85.000 de atacuri cibernetice și 25.000 de conturi TikTok implicate
Alegerile prezidențiale din România au fost puternic influențate de atacuri cibernetice și campanii de manipulare desfășurate pe rețelele sociale, potrivit raportului serviciilor secrete italiene.
Documentul detaliază ingerințele, de la atacurile informatice asupra infrastructurii electorale până la promovarea unui candidat filorus printr-o rețea masivă de conturi pe TikTok și Telegram.
- 22 noiembrie 2024 – Ultimele sondaje indică faptul că premierul Marcel Ciolacu este favorit pentru a intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, dintre cei 13 candidați înscriși în cursă.
- 24 noiembrie 2024 – Călin Georgescu, un candidat ultranaționalist și filorus, câștigă surprinzător primul tur, obținând 22,59% din voturi, urmând să se confrunte în turul doi cu candidata liberală Elena Lasconi.
- 28 noiembrie 2024 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) identifică atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT&C folosite în procesul electoral. În plus, se semnalează că TikTok a oferit un tratament preferențial conturilor care promovau mesajele lui Georgescu.
- 4 decembrie 2024 – Documente ale instituțiilor și agențiilor de securitate sunt declasificate și confirmă existența unor „atacuri hibride agresive” orchestrate din străinătate asupra alegerilor din România.
- 6 decembrie 2024 – Curtea Constituțională a României decide anularea procesului electoral, inclusiv a turului doi programat pentru 8 decembrie, invocând ingerințele externe și manipularea masivă a votului.
Propaganda online: 25.000 de conturi TikTok și un canal Telegram cu peste 5.000 de membri
Investigațiile autorităților române au scos la iveală o rețea extinsă de conturi pe rețelele sociale folosite pentru a sprijini candidatura lui Călin Georgescu:
- 25.000 de conturi TikTok au fost implicate în campania de influență electorală.
- 797 dintre acestea s-au dovedit a fi extrem de active în promovarea mesajelor lui Georgescu.
- Conturile din rețea au fost create în 2016, dar au devenit active abia din 11 noiembrie 2024, cu puțin timp înainte de alegeri.
- Pe Telegram, canalul denumit „Propagator” avea 5.005 membri înainte de campanie, iar pe 1 decembrie numărul a crescut cu aproximativ 4.000 de utilizatori noi.
- Rețeaua a creat, distribuit și amplificat conținut de propagandă politică, apelând la influenceri și conturi false.
- 381.000 de dolari au fost cheltuiți pentru promovarea acestor mesaje pe TikTok și alte platforme.
85.000 de atacuri cibernetice din 33 de țări asupra sistemului electoral românesc
Pe lângă manipularea informațională, infrastructura IT&C utilizată în alegeri a fost ținta unui atac informatic masiv:
- 85.000 de atacuri cibernetice au fost înregistrate împotriva sistemului electoral al României.
- Atacurile au fost lansate din 33 de țări, fiind detectate până pe 25 noiembrie 2024.
- Hackerii au exploatat vulnerabilitățile sistemelor informatice pentru a obține acces la date, a le modifica sau a bloca accesul la infrastructura electorală.
- Au fost utilizate metode avansate de anonimizare pentru a îngreuna procesul de identificare a atacatorilor.
Informațiile dezvăluite de raportul celor de la serviciile italiene secrete confirmă amploarea acțiunilor ostile îndreptate împotriva democrației românești și ridică semne de întrebare cu privire la securitatea proceselor electorale în Europa.
Creșterea amenințărilor hibride în anul electoral 2024: Rusia și China își intensifică strategiile de influență și sabotaj în Occident
În 2024, Rusia și China și-au consolidat rolul de actori principali ai amenințărilor hibride, desfășurând campanii coordonate, multi-vectoriale și sinergice, exploatând vulnerabilitățile sistemice ale statelor occidentale.
Deși cele două puteri adoptă metode diferite, scopul lor comun este de a destabiliza democrațiile europene, de a influența procesele electorale și de a submina unitatea occidentală.
Rusia a intensificat utilizarea instrumentelor de intelligence, mass-media, resurse economice, atacuri cibernetice și diplomație coercitivă, recurgând inclusiv la acte de sabotaj și violență împotriva infrastructurilor critice din țările care sprijină Ucraina.
În paralel, China a aplicat o strategie hibridă sofisticată, axată pe manipularea economică, atacuri cibernetice anonimizate și utilizarea unor companii private de securitate pentru extinderea influenței sale globale.
În acest context, Rusia a exploatat teme sensibile precum războiul din Ucraina, criza economică, migrația și securitatea energetică pentru a polariza opinia publică din Europa și a slăbi alianțele occidentale, în timp ce China și-a consolidat prezența prin manevre cibernetice complexe și tactici economice agresive.
Alegerile prezidențiale din România, anulate de Curtea Constituțională: Manipularea votului, tehnologii digitale netransparente și finanțare obscură
Curtea Constituțională a României a anulat procesul electoral pentru alegerea președintelui țării din 2024, invocând multiple nereguli grave care au afectat corectitudinea scrutinului.
Printre principalele probleme identificate se numără manipularea votului alegătorilor și distorsionarea șanselor egale între candidați, facilitate prin utilizarea netransparentă și contrară legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală.
De asemenea, Curtea a evidențiat utilizarea unor surse de finanțare nedeclarate, inclusiv din mediul online, care au influențat în mod semnificativ desfășurarea alegerilor.
Analiza rezultatelor electorale
În cadrul alegerilor europene din 9 iunie 2024, partidele pro-europene au obținut un rezultat semnificativ, însă prezența la vot a fost de doar 50%.
În schimb, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, prezența la urne a scăzut dramatic la 25%, iar procentul voturilor anulate a fost de 5,2%.
Un alt fenomen semnificativ a fost scăderea sprijinului pentru partidele pro-europene.
Dacă în iunie 2024 acestea aveau o majoritate clară, în doar cinci luni s-a înregistrat o reducere de 12% a susținerii acestora, în favoarea candidaților și formațiunilor eurosceptice și filoruse.
Decizia Curții Constituționale
În motivarea deciziei nr. 34/2024 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a subliniat că principalele probleme constatate în procesul electoral au fost:
- Manipularea votului alegătorilor
- Distorsionarea șanselor egale între candidați
- Utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală
- Finanțarea campaniilor din surse nedeclarate, inclusiv online
De asemenea, scrutinul prezidențial a fost marcat de o creștere alarmantă a influențelor externe, în special prin intermediul rețelelor sociale și al atacurilor cibernetice, aspecte evidențiate în rapoartele serviciilor de securitate.
În urma acestor constatări, Curtea a decis anularea întregului proces electoral, inclusiv a turului al doilea, programat inițial pentru 8 decembrie 2024, mai specifică documentul serviciilor secrete italiene.
