Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România își propune prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune pentru a asigura o energie sigură, având în vedere întârzierile majore în implementarea proiectelor de modernizare și de tranziție la surse de energie mai curate.
În același timp, Burduja a subliniat importanța unor investiții considerabile în infrastructura energetică națională pentru a sprijini securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor.
Burduja: Prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune
Sebastian Burduja a confirmat că România nu poate renunța încă la centralele pe cărbune, întrucât nu există alternative viabile pentru a înlocui capacitățile existente. Ministrul Energiei a declarat că se dorește o prelungire a termenului de exploatare cu cel puțin trei ani, având în vedere complexitatea situației energetice interne.
„Ne-am propus prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune. Nu avem altă variantă în contextul în care energia României trebuie să fie o energie sigură şi nu avem cu ce să înlocuim grupurile pe cărbune, în acest moment, cel puţin.
Mai mult, grupurile pe gaz din planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia au întârzieri, trebuie să o spunem deschis, au fost licitaţii, cum este cea de la Işalniţa, unde nu a fost niciun ofertant”, a spus Burduja într-o conferință de presă.
Ministrul a adăugat că există întârzieri semnificative în ceea ce privește proiectele de modernizare a capacităților energetice, cum ar fi grupurile pe gaz din Complexul Energetic Oltenia, unde licitațiile nu au fost finalizate cu succes.
„La fel s-a întâmplat, din păcate, la Electrocentrale Craiova, cu banii din PNRR, dar ăsta e alt subiect. Şi acum urmează să vedem dacă facem studii de piaţă noi, cu siguranţă va fi nevoie de noi licitaţii. Deci toate aceste lucruri generează întârzieri”, a explicat Burduja.
Pentru a aborda această problemă, ministrul a precizat că sunt necesare trei acțiuni majore: negocierea cu Comisia Europeană a unei ajustări a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), renegocierea planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia și modificarea legii decarbonizării.
„Avem trei lucruri de făcut. Avem de negociat cu Comisia Europeană o ajustare a PNRR-ului pentru că jalonul acesta a fost considerat închis, îndeplinit de România. E adevărat că regulamentul european permite discuţii. (…) Al doilea lucru este să renegociem planul de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia, lucrurile sunt legate între ele, şi al treilea lucru este să modificăm legea decarbonizării.
Probabil al treilea este şi cel mai simplu pentru că depinde strict de voinţa politică pe care o avem la nivel intern. În orice caz, având în vedere termenele actuale, nu putem să ne permitem, din punctul meu de vedere, ca din 2026 să nu mai putem conta pe Complexul Energetic Oltenia. Pur şi simplu nu avem cu ce să înlocuim aceste grupuri pe cărbune”, a subliniat Burduja.
Necesitatea unei poziții unitare în fața Comisiei Europene
Ministrul Energiei a făcut un apel către toate părțile implicate în procesul de decizie, inclusiv autoritățile guvernamentale și Parlamentul României, pentru a prezenta un punct de vedere unitar în fața Comisiei Europene.
„Apelul meu este către toate părţile implicate. Avem un Comitet Interministerial al Cărbunelui, care include MIPE, include Ministerul de Finanţe, include mai multe părţi interesate, CEO, Complexul Energetic Valea Jiului. Deci noi toţi trebuie să tragem la aceeaşi barcă şi noi, Guvernul, şi Parlamentul României şi am avut aceste discuţii astfel încât să venim cu un punct de vedere unitar în faţa Comisiei şi să obţinem aceste derogări de termene”, a declarat Burduja.
El a subliniat că România trebuie să colaboreze la nivel național, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea sectorului energetic în fața provocărilor impuse de legislația europeană.
Sebastian Burduja a exprimat și speranța că autoritățile europene vor arăta flexibilitate față de cererea României, având în vedere progresele deja realizate de țară în ceea ce privește interconectarea pieței energetice și sprijinul oferit altor state din regiune, cum ar fi Republica Moldova.
„Nu cred că este prea mult ceea ce cerem. Sunt alte state europene care au centrale pe cărbune până în 2049, dacă nu mă înşel, e adevărat, au o dependenţă ceva mai mare de cărbune, dar totuşi, având în vedere toate progresele pe care România le-a făcut, având în vedere că piaţa românească e foarte bine interconectată, având în vedere că suntem un bun cetăţean european, mă aştept să existe o flexibilitate pe măsură şi din partea Comisiei Europene şi, de fapt, un tratament obiectiv al situaţiei României, care nu îşi permite să devină dependentă de alte state, de resursele altor state.
Din contră, trebuie să fie un pilon de stabilitate şi cred că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, cu sprijinul pentru Republica Moldova, cu evoluţiile din proiectul Neptun Deep, demonstrează că România poate să joace acest rol”, a mai afirmat Burduja.
Investițiile esențiale pentru un sistem energetic sigur și accesibil
În ceea ce privește investițiile în sectorul energetic, Burduja a subliniat că acestea sunt fundamentale pentru asigurarea unei energii accesibile și sustenabile pentru români.
„Dacă vrem ca românii să aibă o energie sigură, accesibilă şi curată, trebuie să facem investiţii. Fiecare megawatt pe care îl aducem în Sistemul Energetic Naţional înseamnă şansa românilor de a avea facturi mai mici şi – asta trebuie să le spunem – şi şansa companiilor româneşti de a avea facturi mai mici”, a spus ministrul.
Anul trecut, România a pus în funcțiune centrale cu o capacitate de 1.200 de megawați, ceea ce reprezintă un progres semnificativ comparativ cu anii anteriori.
Ministrul a adăugat că performanța se va dubla în acest an, cu o estimare de 2.500 de megawați, iar în funcție de evoluțiile actuale, s-ar putea ajunge chiar la 3.800 de megawați.
„Dacă anul trecut noi am pus în funcţiune undeva la 1.200 de megawaţi, cred că este mai mult decât în precedenţii patru ani la un loc, dacă anul acesta am spus că ne dublăm performanţa, deci undeva la 2.500 de megawaţi, dar pe datele de la Transelectrica, pe datele din industrie, am putea ambiţios să ajungem la peste 3.800 de megawaţi”, a declarat Burduja.
Exemple de investiții strategice care vor fi finalizate în acest an
El a oferit exemple de investiții strategice care vor fi finalizate în acest an, inclusiv centrale de cogenerare la Năvodari, Iernut și mai multe CET-uri din țară.
”La Năvodari, 72 de megawaţi, centrala în cogenerare, foarte aproape de 100%, din ceea ce ştiu sunt în probe, deci ne aşteptăm ca în prima parte a acestui an să fie gata. Iernutul, peste 95%, o epopee aparent fără sfârşit. Vă reamintesc că, pe mandatul meu anterior, am reuşit să reluăm acest contract. (…) Ultimul termen pe care-l au, şi noi suntem şi finanţatorii acestui proiect prin Planul Naţional de Investiţii, este sfârşitul lunii mai acest an, anul curent. Deci în luna iunie trebuie să avem la Iernut aceşti 430 de megawaţi.
Şi mai sunt câteva investiţii, ceva mai mici, e adevărat: CET Arad, CET Oradea, CET Brazi, CET Arad Hidrocarburi, la Arad sunt două centrale de termoficare, CET Palas de la Constanţa.
Toate acestea ar trebui terminate până la finalul acestui an, deşi, de exemplu, Constanţa şi Arad au, prin PNRR, termen mijlocul anului viitor. La Constanţa gradul de execuţie, de exemplu, astăzi este de 50%. Este posibil să se termine anul acesta”, a menționat ministrul Burduja.
De asemenea, Burduja a menționat investițiile în centrala de la Mintia, care va contribui semnificativ la capacitatea de producție de energie electrică.
„La Mintia, graficul pe care ieri l-am solicitat şi l-am primit arată că, până la finalul acestui an, ar trebui să fie cel puţin 1.000 de megawaţi conectaţi la sistem. E adevărat, sunt şi aspecte mai puţin simple, staţia de reglare şi măsurare gaze, de exemplu, suntem într-un dialog şi cu Mass Mintia şi cu Transgaz astfel încât toate aceste lucruri să se poată întâmpla în grafic.
Va fi cea mai mare centrală pe gaz din Europa, toată va fi gata în 2026. Dar dacă am avea în plus 1.000 de megawaţi, 1.091 ca să fiu exact, anul acesta ar fi un ajutor fantastic pentru iarna următoare”, a afirmat ministrul.
De asemenea, Burduja a subliniat că aceasta va deveni cea mai mare centrală pe gaz din Europa, fiind complet operațională în 2026.
Ministerul Energiei continuă să sprijine aceste proiecte, iar investițiile din sectorul energetic rămân o prioritate majoră pentru Guvernul României.
