Acceptăm energia nucleară pentru că este mai ieftină, deşi admitem că nu suntem foarte bine informaţi în privinţa deşeurilor, este concluzia unui studiu realizat recent, care pregăteşte terenul pentru acceptul public al depozitelor de deşeuri radioactive.
Deşi, aparent, deşeurile radioactive nu sunt o problemă pentru Romånia, centrala nucleară de la Cernavodă fiind, în mod evident, cel mai mare generator de acest tip, puţini sunt cei care ştiu că nu este şi singurul: reactoarele de cercetare TRIGA de la Sucursala Cercetări Nucleare – Piteşti şi VVR-S de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ Măgurele se află pe locul doi din acest punct de vedere. „Este important să nu considerăm Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă unic generator de deşeuri radioactive, acestea din urmă fiind rezultat atåt al activităţilor de producere a energiei electrice pe cale nucleară, cåt şi al funcţionării reactoarelor de cercetare, al folosirii radiaţiilor şi a materialelor radioactive în medicină, agricultură, industrie şi cercetare“, spun reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD). Un studiu realizat de instituţie arată că majoritatea respondenţilor afirmă că deşeurile radioactive se produc în special în centrale nucleare, deşi nu au informaţii suficiente despre deşeurile produse în spitale, în institute de cercetare sau în industrie. Şi, cum Romånia are de îndeplinit o serie de obiective europene cu privire la depozitarea deşeurilor radioactive, care includ construirea a două depozite, printre scopurile ANDRAD se numără şi obţinerea acceptului public în legătură cu amplasarea, construcţia, operarea şi închiderea depozitelor definitive de deşeuri radioactive.
Subiectul este de actualitate nu doar în Romånia, ci şi la nivel european. Săptămåna trecută, Consiliul Uniunii Europene a luat în discuţie un proiect de rezoluţie privind managementul combustibilului uzat şi al deşeurilor radioactive. Practic, fiecare stat membru este responsabil de propria sa politică de gospodărire a deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat. Altfel spus, deşeurile radioactive nu sunt o marfă, ele neputånd fi våndute unei alte ţări pentru depozitare.
Costurile implicate de construcţia celor două depozite definitive (Depozitul Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active şi Depozitul Geologic pentru Deşeuri Înalt Active) nu sunt cunoscute încă. Se estimează însă că cel dintåi, pentru care se află în analize un amplasament în zona comunei Saligny, va necesita o investiţie de circa 180 – 220 de milioane de euro şi va fi operaţional în anul 2014. Conform unor estimări preliminare, costul depozitului geologic este de 2 – 4 miliarde de euro, dar, dată fiind perioada mare de timp pånă la construcţie (termenul planificat de intrare în operare fiind 2055), estimările vor suferi mai multe actualizări, „prin urmare vorbim de o cifră cu un grad destul mare de incertitudine“, au mai spus reprezentanţii ANDRAD.
68% pentru energie ieftină şi curată
Studiul efectuat de ANDRAD arată că romånii au o atitudine pozitivă faţă de producerea energiei electrice: 68% din respondenţi au o părere favorabilă în legătură cu producerea energiei electrice pe cale nucleară, motivaţia constånd în preţul redus al acesteia şi în reducerea gazelor cu efect de seră. Spre comparaţie, Eurobarometrul 2008 indică o susţinere de 44% a cetăţenilor UE pentru energia nucleară, în vreme ce romånii se situau la doar 35%. Tot studiul ANDRAD relevă că informaţiile populaţiei despre deşeurile radioactive sunt sărace, la nivel naţional doar 14% din cetăţeni consideråndu-se bine informaţi (în comparaţie cu 25% la nivelul UE, unde programele nucleare şi cele de comunicare pe această temă au o istorie mult mai îndelungată).
18% din electricitatea produsă astăzi în Romånia provine din capacităţi nucleare, urmånd să ajungă la circa 30% în viitorul apropiat
