Datele obţinute în urma primului recensământ efectuat în ţara noastră după aderarea la Uniunea Europeană vor avea atât implicaţii economice, cât şi politice.
Cel de-al 12-lea recensământ din România este primul efectuat după cerinţele europene, anul acesta toate statele membre UE demarând acţiuni similare. Astfel, principala noutate pentru ţara noastră este legată de faptul că la stabilirea populaţiei se va ţine cont de cetăţenii care chiar locuiesc în ţară şi nu vor mai fi luaţi în calcul cei plecaţi din ţară de mai mult de 12 luni. Aceştia din urmă, care s-au stabilit în ţări ale Uniunii, vor fi luaţi în considerare în noile state de reşedinţă.
Pentru că ţara noastră nu este una interesantă pentru cetăţeni ai altor state care să dorească să se stabilească aici şi pentru că foarte mulţi români au plecat din ţară în ultimii ani, este foarte probabil ca populaţia României să înregistreze o scădere de două-trei milioane de persoane.
„Acest recensământ ne va arăta mai exact numărul românilor rămaşi în ţară, dar şi al celor plecaţi în străinătate. Este clar de ceva timp că populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de persoane, iar acest recensământ va confirma acest lucru“, spune sociologul Mircea Kivu. Rezultatele ultimului recensământ, efectuat în anul 2002, indicau o populaţie de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane de etnie maghiară şi 535.000 de romi.
Rata şomajului mai mare, PIB-ul pe locuitor în creștere
Înregistrarea unei scăderi a populaţiei va avea consecinţe economice, astfel încât rata şomajului va creşte, ca şi PIB-ul pe locuitor. „Rata şomajului va creşte pentru că acesta se va calcula la numărul populaţiei active, iar aceasta probabil a scăzut de la nouă milioane, cifră luată acum în calcul, la şapte milioane, întrucât mulţi dintre cei care au plecat sunt probabil din rândul persoanelor active pe piaţa muncii. Vom avea o măsură exactă a şomajului“, a arătat Kivu.
În plus, prin scăderea numărului cetăţenilor, sistemul bugetar va părea şi mai stufos. Atât numărul funcţionarilor, cât şi cel al angajaţilor din sistemul medical şi din învăţământ vor părea excesiv de mari.
Datele recensământului vor avea şi influenţe politice, mai ales în contextul discuţiilor legate de reducerea numărului de parlamentari şi de iniţiativa privind constituirea unui partid puternic al rromilor, care să acceadă în parlament.
„Ca urmare a rezultatelor se va trece probabil la o redesenare a colegiilor electorale şi este de aşteptat o schimbare a normei electorale privind numărul de cetăţeni care să fie reprezentaţi de un parlamentar“, a spus Kivu. În sistemul actual, un deputat este reprezentantul în parlament al unui număr de 70.000 de cetăţeni, iar un senator reprezintă 160.000 de persoane.
O altă miză atât socială, cât şi politică este legată de stabilirea numărului de rromi. După rezolvarea parţială a problemei legate de inexistenţa actelor de identitate, la acest recensământ mai rămâne problema declarării apartenenței la această etnie.
La ultimul recensământ s-au declarat rromi doar 535.000 de persoane, dar sunt voci care estimează că numărul real al acestora poate atinge chiar două milioane. Dacă toţi aceştia se vor declara rromi şi ar reuşi să se constituie într-un partid politic, după modelul UDMR, ar putea avea o reprezentare importantă în parlament. Click aici pentru a vedea chestionarul la care va trebui să răspunzi Amenzi dacă nu răspunzi la întrebări
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor se va desfăşura în perioada 20-31 octombrie, primele date provizorii find publicate în primul trimestru al lui 2012, iar rezultatele definitive vor fi cunoscute abia după 27 de luni, adică în 2014.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), recensământul vizează 21,5 milioane de persoane, cinci milioane de clădiri în care se află locuinţe, 8,2 milioane de locuinţe şi 7,5 milioane de gospodării ale populaţiei.
Pentru a colecta datele, INS va apela la 120.000 de recenzori care vor bate din uşă în uşă ca să chestioneze populaţia. Autorităţile avertizează că refuzul de a-i primi în casă şi de a răspunde la întrebări poate fi sancţionat cu amendă între 2.000 şi 5.000 de lei.
„Această metodă clasică de recenzare era singura care putea fi utilizată. Este cea mai potrivită metodologie“, spune sociologul Mircea Kivu. Recenzorii vor colecta şi date despre cei plecaţi de acasă. Astfel, dacă oamenii nu sunt găsiţi la domiciliu pot fi cerute date despre ei de la alte persoane în măsură să ofere informaţii. Oficialii INS spun că vor folosi şi surse indirecte, adică celelalte persoane din familie care au rămas acasă, de la vecini, de la primar, de la secretarul primăriei, de la preot.
În plus, fiecare cetăţean va trebui să ofere inclusiv CNP-ul şi date privind o eventuală convieţuire în cadrul unei uniuni consensuale. Suma alocată de la buget pentru această operațiune este de 193 de milioane de lei (aproximativ 46 de milioane de euro), deși inițial se vorbea de peste 250 de milioane de lei.
 „Este clar de ceva timp că populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de persoane, iar acest recensământ va confirma acest lucru.”
Mircea Kivu, sociolog