România nu are încă un preşedinte şi, în consecinţă, nici Guvern. Deşi după alegerile prezidenţiale ecuaţia politică trebuia să se clarifice, acum s-a ajuns ca situaţia să se complice cu fiecare oră care trece.

Ocupantul fotoliului de la Palatul Cotroceni poate debloca criza politică din România, dar rezultatul foarte strâns al alegerilor de duminică amână deznodământul. Dacă reprezentanţii PSD şi PNL vor solicita renumărarea voturilor în anumite secţii de votare, se va prelungi criza şi se va amâna desemnarea noului şef al statului.

PSD acuză de fraudă electorală

PSD a decis deja ca reprezentanţii săi din Birourile Electorale Judeţene să nu semneze procesele verbale care atestă rezultatele electorale de tur doi la nivel judeţean.

„Fraudele constatate ne obligă la contestarea acestor alegeri. Convingerea mea este că românii l-au ales pe Mircea Geoană preşedinte, dar aparatul de stat al lui Traian Băsescu vrea să îl păstreze pe acesta cu orice preţ”, a spus secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Decizia privind contestarea rezultatelor alegerilor a fost luată de liderii PSD luni dimineaţă şi urmează să fie validată în şedinta Comitetului Executiv, programată la ora 17:00.

Liviu Dragnea a adaugat că PSD va finaliza, până mâine, contabilizarea neregulilor înregistrate la urne. El a arătat că rezultatele oficiale diferă de cele ale exit-poll-urilor, spunând că „fraudele nu au fost incluse în exit-poll-uri” şi a acuzat turismul electoral.

Curtea Constituţională va decide câştigătorul

Solutionarea unei eventuale contestări a rezultatului votului este de competenţa exclusivă a Curţii Constitutionale, iar legea electorală prevede că rezultatele votului pot fi invalidate într-o circumscripţie numai în cazul în care se constată fraude în măsură să influenţeze rezultatul votului. Curtea soluţionează  contestaţiile ce se depun privind rezultatul alegerilor prezidenţiale, un eventual câştig de cauză ducând la anularea scrutinului şi la organizarea unui nou tur de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

„CCR  are competenţa de a soluţiona contestaţiile privind rezultatul alegerilor, cererea de anulare a acestora şi sesizările privind fraudele electorale, iar renumărarea voturilor revine birourilor electorale judeţene”, a spus purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. El a precizat că acea contestaţie pe care a anunţat-o PSD se poate depune la Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională se va pronunţa întâi asupra contestaţiilor pe care le are de soluţionat, după care va da comunicatul de rezultate finale ale alegerilor prezidenţiale”, a precizat el.

Potrivit Legii pentru alegerea preşedintelui României, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.

Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţă publică a rezultatului alegerilor, se mai precizează în lege.

Băsescu poate să-l păstreze pe Negoiţă, să desemneze alt premier sau să dizolve Parlamentul

În situaţia în care, în ciuda renumărării voturilor din anumite secţii, Traian Băsescu va fi desemnat preşedintele României, acesta va avea de rezolvat problema susţinerii în Parlament pentru premierul desemnat de el.

În acest moment, există o propunere de Cabinet condus de Liviu Negoiţă. Acesta nu a ajuns încă în faţa parlamentarilor şi există două variante, fie să continue procedura şi să-şi prezinte programul de guvernare în Parlament, fie să-şi retragă mandatul, iar Traian Băsescu să desemneze un alt premier.

În cazul în care Cabinetul Negoiţă cade în Parlament, preşedintele ţării are alte două posibilităţi. Poate desemna un nou premier sau poate dizolva Parlamentul şi organiza alegeri parlamentare anticipate. Aceeaşi situaţie ar putea fi întâlnită în cazul în care Negoiţă îşi retrage mandatul şi Traian Băsescu desemnează alt premier de la PDL, care să fie respins de Parlament.

Alegerile anticipate prelungesc criza cu cel puţin 6 luni

Deşi varianta alegerilor este puţin probabilă întrucât partidele, inclusiv PDL, au cheltuit foarte mulţi bani în această campanile pentru preşedinţie şi nu mai au resurse financiare pentru a susţine o nouă campanie, există şi voci care spun că este o situaţie posibilă.

„Nu putem neglija varianta alegerilor anticipate, dar rezultatul alegerilor prezidenţiale a arătat că nu s-ar schimba prea mult procentele partidelor”, a declarat Klaus Johannis.

Preşedintele Băsescu ar putea să numească după câştigarea alegerilor un premier de la PDL, însă această strategie ar putea conduce la alegeri anticipate, care, probabil, vor prelungi criza politică şi momentul când acordul cu FMI va fi repus în mişcare, consideră analistul RBS Tim Ash, şeful diviziei de analişti pentru pieţe emergente al Royal Bank of Scotland (RBS). El consideră că, în acest moment, Băsescu ar putea căuta o soluţie de compromis, cooptând unul dintre candidaţii ale căror nume au fost vehiculate de opoziţie sau va merge conform agendei sale şi va desemna un candidat PDL pentru poziţia de premier.

„Strategia din urmă are şanse mari să conducă la alegeri parlamentare anticipate, care, cel mai probabil, vor prelungi criza politică şi mai ales momentul critic până la care programul cu FMI este repus în mişcare”, a declarat pentru Mediafax analistul băncii britanice.

Banii de la FMI depind de un Guvern stabil

Miza desemnării rapide a unul Guvern este legată în primul rând de gestionarea crizei economice şi atragerea fondurilor de la FMI şi CE. Fără un Cabinet cu puteri depline nu se va putea adopta un buget pe anul 2010 şi, în consecinţă, nu vom primi banii de la FMI.

La începutul lunii noiembrie, FMI a amânat eliberarea celei de-a treia tranşe de 1,5 miliarde de euro pentru România până la momentul în care situaţia politică se va clarifica. „Este încă neclar cum rezultatul alegerilor prezidenţiale va rezolva problemele legate de interferenţa politicului asupra deciziilor economice care au dus la întârzierea angajamentelor asumate prin programul cu FMI, constatate la revizuirea acordului din luna noiembrie. S-ar părea că ne aşteaptă şi mai multă incertitudine politică, care va continua să neliniştească pieţele”, a mai spus Ash.

Adoptarea bugetului va ţine cursul stabil

Bancherii români spun că trebuie să avem un buget până la sfârşitul anului, indiferent cine e preşedinte.

În acest moment, efectele alegerilor asupra pieţei financiare autohtone sunt minime. Pe de altă parte, este vital ca bugetul să fie gata până la sfârşitul anului, cel mai târziu în prima parte a anului viitor. Nu cred că investitorii vor reacţiona negativ, deocamdată, cel puţin. Important este să avem un guvern cât mai repede, indiferent cine va fi preşedinte, astfel încât până la sfârşitul anului să fie gata bugetul. Următoarea şedinţă a board-ului FMI privind România este în februarie, aşa că mai avem ceva timp”, a spus pentru capital.ro Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.

Cu Geoană preşedinte situaţia Guvernului era clară

Situaţie dificilă ar fi fost, cel puţin teoretic, mai uşor de gestionat dacă preşedinte ar fi fost ales Mircea Geoană. Deşi ar fi trebuit trecut hopul Cabinetului Liviu Negoiţă, nu ar fi fost o problemă nici dacă acesta era respins de Parlament, întrucât varianta alegerilor anticipate nu era luată în calcul. Geoană şi aliaţii lui de la PNL aveau deja desemnat un premier, în persoana lui Klaus Johannis. Acesta era dispus să preia imediat cheile Palatului Victoria, după ce Geoană a promis că România va avea un Guvern până la Crăciun.

După ultimele rezultate ale alegerilor, Johannis s-a resemnat. „Lucrurile se îndreaptă spre o clarificare. Pentru mine, acest parcurs s-a încheiat aici. Nu voi accepta nicio propunere pentru funcţia de prim-ministru, indiferenet dacă din viitorul guvern va face şi PNL. Voi fi în continuare primarul Sibiului. A fost o onoare să fiu în echipă cu preşedinţii Mircea Geoană şi Crin Antonescu şi cred că Sibiul a avut ceva de câştigat”, a declarat Johannis.

Variantele de Guvern aflate la îndemâna lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu are de partea sa doar PDL, deci insuficient pentru ca un premier desemnat de el să fie aprobat de Parlament. Drept urmare, în perioada următoare vor începe negocierile pentru eventuale alianţe politice. Primii asupra cărora se va orienta atenţia lui Traian Băsescu şi a conducerii PDL sunt liberalii.

Conducerea PNL a semnat deja o înţelegere cu PSD şi împreună ar putea să-l forţeze pe preşedintele Traian Băsescu să aleagă între alegeri anticipate şi desemnarea unui premier independent care să fie agreat de cele două partide. Acesta nu va fi însă Klaus Johannis, care s-a pronunţat clar împotriva unei colaborări cu Băsescu.

Klaus Johannis spune că realizarea viitoarelor coaliţii pentru formarea unui guvern va dura câteva zile. „Este greu de evaluat în acest moment care vor fi alianţele. Vom avea reaşezări în plan politic, dar va dura câteva zile”, a spus Johannis. Acesta consideră că nu trebuie exclusă nici varianta alegerilor anticipate, dar nu crede că acestea vor aduce ceva nou în planul configuraţiei parlamentare.

Există deja unele voci în PNL care spun că este necesară o negociere cu PDL şi Traian Băsescu. Chiar fostul preşedinte al liberalilor, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că „PNL nu este căţeluşul PSD” şi că „PNL-ul trebuie să plece de la o analiză a situaţiei şi anume luni în şir de criză politică şi economică foarte gravă la care trebuie găsită o soluţie, iar această soluţie nu trebuie să se bazeze exclusiv pe ura împotriva lui Băsescu”.

La rândul său, PSD pare să nu mai vrea să experimenteze o guvernare alături de PDL, dar nici în urmă cu un an nu se vorbea oficial despre această posibilitate şi totuşi cele două partide s-au aliat pentru a guverna ţara aproape un an.