O treime dintre fumători susţin că au avut cel puţin două tentative de a renunţa la această deprindere. Încercările lor au ridicat, anul trecut, la trei milioane de euro vânzările de medicamente pentru renunţarea la fumat.
Deşi România este fruntaşă în clasamentul ţărilor cu cele mai „fumătoare“ populaţii, dar şi în ceea ce priveşte intenţia de a renunţa la acest viciu, piaţa medicamentelor pentru renunţarea la fumat este „microscopică“. Cele trei mărci disponibile în farmacii şi-au împărţit, anul trecut, o piaţă de doar trei milioane de euro, dar, atenţie, în creştere cu 421,5% faţă de cele 589.000 de euro înregistrate în 2007, conform datelor Cegedim, compania de cercetare a pieţei farmaceutice. „Ritmul e ameţitor, dar piaţa e încă la un nivel microscopic“, spune Mihai Ciobanu, OTC manager la Johnson&Johnson, compania ce comercializează marca Nicorette.
Însă, cum pe piaţă sunt şi alte tipuri de produse, de la plasturi care se vând fără a fi trecut prin procesul de înregistrare ca medicament la ţigări electronice comercializate pe internet, nimeni nu poate spune cu precizie la cât se ridică în total vânzările de produse pentru renunţarea la fumat. Mai ales că nici concurenţa nu este deloc mare. „Comparând piaţa celor şase milioane de fumători cu distanţa Bucureşti – Timişoara, atunci Nicorette a ajuns în Militari. Mai avem puţin şi ieşim din Bucureşti“, descrie plastic situaţia Mihai Ciobanu. „Este o piaţă foarte atipică. Dacă ai foarte mult succes, piaţa dispare. La modul ideal, îi ajutăm pe toţi fumătorii să se lase de fumat şi delistăm Nicorette, că şi-a pierdut utilitatea“, spune el. Însă asta doar la modul ideal, pentru că 75% dintre fumători au avut două sau mai multe tentative de renunţare. „Să renunţi la fumat este foarte uşor. Greu e să rămâi nefumător“, explică Ciobanu.
Femeile, în prima linie a tentativelor antifumat
În farmacii se găsesc produse „antifumat“ care sunt recomandate de medici pe bază de prescripţie, precum Champix şi Zyban, dar şi medicamente eliberate fără reţetă (OTC-uri), precum Nicorette, la care poate apela orice pacient care vrea să se lase de fumat. „Clienţii care solicită astfel de produse sunt de trei ori mai multe femei decât bărbaţi şi au vârste cuprinse în medie între 25 şi 45 de ani, constatându-se o scădere bruscă a interesului după vârsta de 45 de ani. Cele mai solicitate produse sunt OTC-urile, dintre care guma de mestecat împotriva fumatului este cea mai apreciată“, explică Isabelle Iacob, director general al Help Net Farma.
Cum competiţia nu este mare, fiecare nou produs aduce o creştere accelerată a pieţei. Astfel, jucătorii se feresc să schiţeze o prognoză a vânzărilor pentru 2009. Nicorette a vândut circa 200.000 de gume de mestecat şi 100.000 de plasturi. „Estimăm că, anul trecut, am ajutat 40.000 de oameni să se lase de fumat“, spune managerul Johnson&Johnson, obiectivul său pentru anul acesta fiind ajutarea a încă 40.000 de oameni să renunţe la acest viciu. În plus, el spune că nu percepe ca fiind competitori celelalte medicamente de pe piaţă, ci mai degrabă companiile producătoare de ţigări. „Ştiu că e David contra Goliath, că ţigările fac 1,7 miliarde de euro. E complet disproporţionat, şi lupta e inegală şi prin armele pe care le folosim. De exemplu, producătorii de ţigări pot face sampling, noi nu“, mai spune Ciobanu.
În România, la sfârşitul anului 2008, vânzările Nicorette se ridicau la 1,53 milioane de euro, cu 377% mai mult decât în anul precedent, reprezentând o cotă de 50% din piaţă. La nivel mondial, produsul deţine 54% din vânzările medicamentelor pentru renunţarea la fumat. Pe locul doi al vânzărilor pe piaţa locală s-a situat Champix, produs de Pfizer, cu vânzări de 868.000 euro, iar cea mai mare creştere a fost înregistrată de Zyban, medicament produs de GlaxoSmithKleine: 708% faţă de anul 2007.
Aparent, extinderea aplicabilităţii reglementărilor privind fumatul în spaţiile publice ar putea să impulsioneze vânzările acestor produse în 2009, dar Mihai Ciobanu este de părere că felul în care legea a fost implementată în România lasă de dorit. „Interdicţia fumatului în locurile publice ar trebui să stimuleze piaţa asta, dar nu este o corelaţie directă. Faptul că noi ajutăm oamenii să se lase de fumat vine în tandem cu această interdicţie. Când va fi implementată, ea va avea un suport din partea noastră, dar nu va fi un stimulent comercial pentru noi“, spune managerul.
Este greu de definit un profil al consumatorului, însă, în principiu, fumătorii de ţigări premium, care locuiesc la oraş şi care sunt suficient de educaţi să înţeleagă că fumatul este o problemă medicală, sunt cei care apelează la un medicament atunci când decid să renunţe la viciu.
«Clienţii care solicită produsele sunt de trei ori mai multe femei decât bărbaţi şi au vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, constatându-se o scădere bruscă a interesului după 45 de ani.»
Isabelle Iacob, director general Help Net Farma
