Până astăzi, peste 100.000 de donatori, persoane fizice și juridice, s-au implicat în subscripția publică pentru “Cumințenia Pământului”, iar 11.500 de vizitatori au văzut sculptura lui Constantin Brâncuși la Muzeul Băncii Naționale a României din 16 iunie până acum. Astfel, până la finalul lunii septembrie, prin subscripția publică pentru “Cumințenia Pământului” s-au strâns în total 1.163.032 de euro.
"Suntem extrem de onorați că atât de multe persoane și companii au făcut demersuri pentru a păstra în circuitul muzeal național «Cumințenia Pământului». A fost o mobilizare fără precedent la nivel autohton și am reușit să strângem peste 1 milion de euro în doar 4 luni de campanie. Ne dorim ca această sculptură să fie accesibilă tuturor românilor, mai avem o lună la dispoziție până când trebuie să achiziționăm lucrarea lui Constantin Brâncuși, iar, în acest interval, analizăm toate variantele posibile. Vom reveni în cel mai scurt timp cu planul de acțiune", a declarat Corina Șuteu, Ministrul Culturii.
Modurile în care donatorii și-au arătat sprijinul pentru subscripția publică au fost pe cât de diverse, pe atât de originale. Avram Iancu, hunedoreanul din Valea Jiului, a reușit să traverseze înot Canalul Mânecii fără costum de protecție termică, dedicând întregul său efort “Cumințeniei Pământului”. Neagu Djuvara a lansat un apel pentru donații cu ocazia aniversării a 100 de ani, iar Ministerul Culturii a realizat împreună cu artistul Mircea Cantor și în parteneriat cu Romfilatelia o ediție specială de plicuri dedicată campaniei de subscripție publică pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului”. 25.000 de plicuri sunt disponibile în 392 de unități ale Poștei Române la prețul de 1,5 lei, începând cu data de 1 septembrie. Mai mult, 1 din 6 participanți ai festivalului Electric Castle a donat pentru „Cumințenia Pământului”.
Astfel, până la finalul lunii septembrie, prin subscripția publică pentru “Cumințenia Pământului” s-au strâns în total 1.163.032 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse la dispoziție: 201.704 de euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 67.526 de euro prin intermediul eMag.ro, 748.350 de euro prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii și 145.452 de euro prin SMS.
Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regăsesc Adrian Ghenie, Neagu Djuvara, Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul – ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Margareta Pâslaru, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, în spoturile publicitare își declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv, Virgil Stănescu, Alexandru Tomescu, Cristina Cioran, Gheorghe Hagi, Virgil Ianțu, Dora Dumitrescu și Ilie Năstase.
Printre companiile care și-au anunțat implicarea în susținerea campaniei se numără Bitdefender, PwC Romania, Carrefour, Dedeman, BRD, Uber, Enel, McDonald's, Auchan Romania, Bancpost, Banca Transilvania, OMNIASIG, eMAG, UniCredit Bank România, Coresi, New Folder, Unlock, Media Trust, Telekom, Băcănia Veche, Dexter Print, Humanitas și Cărturești.
Campania a fost sprijinită de Asociaţia Culturală „Patrimoniu pentru Viitor”, Muzeul Național de Artă al României, SoNoRo, APAR- Association Parisienne des Artistes Roumains, Teatrul Național București, Festivalul George Enescu, Federația Română de Fotbal, Muzeul de Artă Craiova, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.), Direcția pentru Cultură Prahova, Direcția pentru Cultură Vaslui, Direcția Județeană Pentru Cultură Sălaj și Direcția Pentru Cultură Neamț, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, cinematografele din toată țara, Filarmonica "George Enescu", Câmpulung Film Fest, Summer Well, Institutul Național al Patrimoniului, Anonimul IFF, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Caravana Filmelor NexT, Muzeul National al Hărților și Cărții Vechi, Institutul Cultural Român, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Clubul Regal al Medicilor, Uniunea Notarilor Publici, Institutul Francez, Festivalul Icon Arts, Teatrul Național Craiova, Mark Twain International School Bucharest, Muzeul Național de Istorie a României, printre alții.
Despre "Cumințenia Pământului"
”Cumințenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.
Brâncuși spunea despre operă: “«Cuminţenia Pământului»… A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia Pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”
”Cumințenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brâncuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières. În prezent, ”Cumințenia Pământului” este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911.
Despre Brâncuși
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură.
Ansamblul sculptural "Calea Eroilor" de la Târgu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuși din România. Cele patru componente sculpturale — "Masa tăcerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sărutului" și "Coloana fără sfârșit" — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.