De la 2.310 dolari pe cap de locuitor, în 2003, la 7.840 de dolari pe cap de locuitor în 2010, cu un vârf de 8.320 de dolari pe cap de locuitor în 2009! Aceasta ar fi  evoluția venitului național brut  (VNB) conform rapoartelor anuale ale Băncii Mondiale (BM) și IFC. Ceea ce uneori pare greu de văzut, devine evident dacă lași cifrele să vorbească: averea românilor a crescut de 3,4 ori în șapte ani.

Statistic vorbind, venitul național brut (calculat pe baza rapoartelor BM care iau în calcul o populație de 21,5 milioane de locuitori și aplicând paritatea euro/dolar pe baza cursului mediu anual al BNR) a fost de 127,42 miliarde de euro la nivelul lui 2010.  Apare astfel prima mare discrepanță între VNB și produsul intern brut (PIB), care la finele lui 2010 a fost de 122 miliarde de euro. Diferența de 5,42 miliarde de euro ar reprezenta, de fapt, banii produși de afacerile românilor în  străinătate, plus transferurile românilor din afara granițelor, plus alte venituri care, probabil, nu apar exact în datele statistice.   
Dacă privim istoric însă, vom vedea că această balanță între VNB și PIB este pozitivă doar din 2009. Până atunci balanța era negativă. Fenomenul arată clar felul în care au înțeles românii să își calibreze afacerile: în perioada de boom economic se făceau bani în țară, în criză, câștigul a fost căutat în afara granițelor.

Cinci miliarde de euro în 2010

Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză, spune că VNB calculat pe baza datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică este, în 2010, de 120 de miliarde de euro în valori nominale, față de un PIB de 122 de miliarde de euro. 

Și totuși, dacă împărțim cele 120 de miliarde de euro (VNB de la INS) la 21,5 milioane de locuitori, obținem un venit național brut pe cap de locuitor de 7.367 de dolari, cu 500 de dolari mai puțin decât declară Banca Mondială și IFC.

„Veniturile realizate de rezidenți în străinătate nu intră în VNB decât dacă există certitudinea că sunt venituri din muncă“, precizează Ghizdeanu. Acesta arată că, în conformitate cu structura contului curent, în 2010 persoanele juridice române au adus în România 485 milioane de euro, veniturile din muncă ale persoanelor fizice care își desfășoară activitatea în străinătate a fost de 437 de milioane de euro și transferurile persoanelor fizice din străinătate, de 3,84 miliarde de euro. „În total, în România au intrat 4,77 miliarde de euro, trimise de persoanele juridice (în principal, dividende) și persoane fizice.

VNB a crescut cu 20%-40% de la an la an

Interesant este faptul că, până în 2009, când balanța era negativă, adică ieșirile nerezidenților care desfășurau afaceri la noi în țară erau mai mari decât intrările rezidenților care desfășurau afaceri în afara României, statisticile de la INS coincid cu cele ale BM și IFC.

Totuși, Ghizdeanu spune că venitul național brut a crescut constant în fiecare an, excepție  făcând anul 2009, când creșterea nominală a VNB a fost de -1,7% față de 2008. El mai spune că este de așteptat ca și în 2011 să avem o creștere a venitului național brut și că e firesc să fie așa. Deși prezintă cifre diferite, cele două statistici arată clar că venitul românilor a crescut de la an la an. Din 2003 până în prezent au crescut constant, cu un ritm de 20%-30% pe an, conform datelor INS, și cu un ritm de 30%- 40% pe an, conform datelor BM și IFC. De asemenea, ultimii doi ani arată o creștere a veniturilor românilor din străinătate, în ciuda scăderii volumului de transferuri ale veniturilor persoanelor din străinătate.

Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners, spune că bunăstarea românilor este vizibilă, fie că vorbim de autostrăzi, cu acei puțini kilometri pe care îi avem, dar totuși îi avem, fie că ne gândim la numărul autorizațiilor de construcții și la bunăstarea individuală din fiecare locuință: mai multe mașini de spălat, televizoare LCD și autoturisme personale. Doru Lionăchescu detaliază și sursele acestei bunăstări, arătând că, de obicei, averea are la bază un bilanț cu active și pasive. Capitalul pasiv este împărțit între datorii și capitaluri. Capitalul este fie moștenit, fie dobândit, fie acumulat. „România nu a avut timp să se capitalizeze ca stat, de aceea, înclin să cred că la baza bunăstării românilor se află un pasiv  bazat mai mult pe îndatorare decât pe capital“, precizează Doru Lionăchescu.  

Afacerile românești au fugit din țară

„Ca logică de business este perfect valabil: în perioada de boom economic, românii au investit în țară deoarece economia avea reale perspective de creștere. Când România a intrat în contracții, era firesc să apară o reorientare a in­ves­tițiilor“, spune Lionăchescu. 

Într-adevăr, dacă analizăm oamenii de afaceri prezenți în Top 300 cei mai bogați români ale căror businessuri  au înregistrat creșteri chiar și în anii de criză, vom constata că, pentru cei mai mulți dintre ei, strategia câștigătoare a fost deschiderea de reprezentanțe și birouri în străinătate. De cele mai multe ori, succesul a fost înregistrat din recucerirea vechilor piețe tradiționale ale României: Peninsula Arabică, Africa, foste țări ale Uniunii Sovietice, dar și locații noi, precum Marea Britanie sau țări care au aparținut fostului bloc comunist – Serbia, Muntenegru, Polonia sau Cehia.
De departe unul dintre cei mai mari investitori în plan internațional este Gabriel Comănescu, proprietarul Upetrom Group, companie care, în ultimul an, a reușit să câștige contracte externe și noi piețe de exploatare. Acesta are reprezentanțe deschise în Marea Britanie, Olanda, Roma, Kazahstan și Tunisia. Peste zece firme românești sunt deja prezente în Kurdistan, acestea numărând peste 300 de angajați români. Delta ACM, controlată de milionarul Florea Diaconu, lucrează de câteva luni la un contract câștigat în Kurdistan, în valoare de 67 milioane de dolari. 

Pa&Co Internaţional, compania familiei Cășuneanu, a pătruns în Orientul Mijlociu prin Magna Constracting LLC din Emiratele Arabe Unite. În Polonia, Alin Alexandru Popa, acționar majoritar al edy Polska, a deschis o companie de sine stătătoare, cu o flotă de 20 camioane.Dan Adamescu a investit în sectorul asigurărilor în Ungaria și Germania. Dinu Patriciu are afaceri imobiliare în UE și afaceri bancare în Belarus. Familia Năsui deține reprezentanțe ale grupului  AIR în 60 de țări. Tiberiu Urdăreanu, acționarul majoritar al grupului UTI, conduce afaceri în Italia, Polonia, Albania, Ucraina, Kuveit etc., iar Cornel Tăbăcaru este cunoscut pentru afacerile sale din SUA, Canada și Costa Rica.

Planuri de viitor pe cinci continente

În Africa de Vest, Ovidiu Tender inten­ționează să investească în aviație. Gruia Stoica vrea să extindă activitățile de transport feroviar pe piețele din Austria, Cehia, Slovacia și Grecia, iar pentru înființarea  caselor de expediții din Kazahstan și China procedurile au fost deja demarate. Iar  trendul transformării businessurilor românești în afaceri internaționale va continua.

Cred că mare parte din bunăstarea românilor se datorează îndatorării, și nu acumulării de capital.
Doru Lionăchescu, preşedinte, Capital Partners

Venituri tot mai mari

În șapte ani, venitul național brut al românilor a crescut de 3,4 ori. La aceasta au contribuit veniturile persoanelor fizice și juridice din străinătate, dar și transferurile „euronavetiștilor“.

Câțiva din românii care au ales șă aibă succes pe timp de criză


Gabriel Comănescu a avut o cifră de afaceri de 548 milioane de euro la GSP, societate cu două puncte de lucru în țară și
cinci reprezentanțe externe.

Costel Cășuneanu desfă­șoară proiecte de infrastructură în state precum Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Oman, Yemen.


Dan Șucu, acționarul majoritar al Mobexpert, motivat de evoluția businessului din România, a deschis Mobexpert Sofia, în Bulgaria.

Nelu Iordache, acționarul majoritar al Romstrade, se află la primul proiect de infrastructură în Irak.

UTI, controlată de Tiberiu Urdăreanu, prezentă deja în străinătate,  și-a propus să devină un jucător regional care să fie listat la o bursă externă.